ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3050/2008

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 8 mai

2008 petiționarii N.M.C. și N.C. au solicitat tragerea la

răspundere

penală a inspectorului de poliție C.C. din cadrul Secției 5 de Poliție

Constanța pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

În motivarea plângerii petiționarii au

susținut că au fost agresați de lucrătorul de poliție în cadrul unui incident

petrecut la 3 mai 2007 în Constanța și apoi la sediul Secției 5 Poliție unde au

fost conduși.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Constanța, prin rezoluția nr. 92/P/2007 din 10 decembrie 2007 a dispus în baza

art. 228 alin. (4) și (6) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea

urmăririi penale față de inspectorul de poliție C.C.F. cu motivarea că faptele

reclamate nu sunt prevăzute de legea penală.

Astfel, din actele premergătoare efectuate

s-a constatat că în seara zilei de 3 mai 2007 s-a declanșat un conflict spontan

între petiționari și lucrătorul de poliție, urmare a unor neînțelegeri generate

de circulația autoturismelor pe un drum public, respectiv în Constanța.

Datorită expresiilor indecente folosite de

petiționari, la adresa lucrătorului de poliție, aflat în afara orelor de

program și a însoțitoarei acestuia, a intervenit un echipaj de poliție, care

prin intervenția în forță, justificată, i-a condus pe cei doi la sediul Secției

de poliție.

Susținerile petiționarilor că ar fi fost

loviți de lucrătorii de poliție atât în timpul conflictului spontan ivit pe

stradă, cât și ulterior la sediul secției de poliție nu s-au coroborat cu

celelalte acte premergătoare efectuate.

Prin aceeași rezoluție a fost disjunsă cauza

privind pe făptuitorii N.M.C. și N.C. sub aspectul infracțiunii prev. de art.

180 alin. (2) C. pen. reclamată de numitul C.C.F. și declinată competența

materială în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Împotriva acestei soluții au formulat

plângere petiționarii N.M.C. și N.C., care a fost respinsă prin rezoluția nr. 65/II/2/2008

din 18 februarie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Constanța, cu motivarea că soluția de neîncepere a urmăririi penale

este corectă.

În contra rezoluției de netrimitere în

judecată au formulat plângere în baza art. 278

1

alin. (1) C. proc.

pen., petiționarii, care au susținut că actul atacat este nelegal și

netemeinic și au solicitat desființarea lui și trimiterea cauzei la

procuror în vederea începerii urmăririi penale.

Curtea de Apel Constanța, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie, prin sentința penală nr. 85/P din 24

iunie 2008 a respins, ca tardiv introdusă plângerea.

Astfel s-a reținut că rezoluția procurorului

general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a fost comunicată

petiționarilor la 22 februarie 2008 , iar plângerea împotriva acestora s-a înregistrat

la instanță la 25 martie 2008, după trecerea termenului de 20 de zile prevăzut

de lege.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs

în termen legal petiționarii N.M.C. și N.C. care nu s-au prezentat în vederea

susținerii recursului și nici nu au depus la dosar motive scrise.

Examinând hotărârea atacată în baza art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, Curtea constată nefondate

recursurile declarate.

În conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278

C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmării penale, persoana

vătămată poate face plângere în termen de 20 zile de la data comunicării de

către procuror a modului de rezolvare la judecătorul de la instanța căreia i-ar

reveni competența să judece cauza în primă instanță.

Or, din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului se constată că rezoluția nr. 64/II/2/ din 18 februarie 2008 a

procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța de respingere

a plângerii împotriva rezoluției nr. 92/P/2008 din 10 decembrie 2007 a fost

comunicată petiționarilor la data 22 februarie 2008, iar aceștia au formulat

plângere la instanță la data de 25 martie 2008, după trecerea termenului de 20

de zile prevăzut de lege.

Așa fiind, hotărârea primei instanțe de

respingere ca tardivă a plângerii petiționarilor este corectă în raport cu

dispozițiile legale evocate și conform cu prevederile art. 278

1

alin.

(8) lit. a) C. proc. pen., iar recursurile declarate nu sunt întemeiate.

Față de considerentele ce preced, Curte, în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) din același

cod, urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate cu obligarea

petiționarilor la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de petiționarii N.M.C. și N.C. împotriva sentinței penale nr. 85/P din 24 iunie

2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori

și de familie.

Obligă recurenții

petiționari la plata sumei de câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publica,

azi 29 septembrie 2008.