ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2072/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, petentul L.G., în numele soției sale L.A., a chemat în judecată pârâta Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 290/2003 din cadrul Prefecturii Județului Galați, prin care să fie obligată să emită hotărârea asupra cererii depuse de L.A. și să-i plătească daune materiale în sumă de 10.000 lei și daune morale în sumă de 10.000 lei. În fața instanței de fond, reprezentantul pârâtei a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, sub motivația că petentul a promovat acțiunea în numele soției sale, fără a avea mandat de reprezentare. Prin sentința nr. 145 din 27 noiembrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată, reținând că petentul L.G.

nu a făcut nicio dovadă că ar avea mandat din partea soției sale, într-una din formele prevăzute de art. 68 C. proc. civ., care prevede că, pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, procura trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată sau în baza dreptului de reprezentare dat prin declarație verbală, făcută în fața instanței și trecută în încheierea de ședință. Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamanta L.A. prin mandatar L.G. În cuprinsul recursului declarat, recurenta L.A. arată că soțul său a formulat acțiunea în numele său, în temeiul dispozițiilor art. 49 alin. (2) și art. 51 C. proc. civ. Mai arată că instanța de fond și-a însușit concluziile depuse de recurentă la data de 1 noiembrie 2007, dar comunicarea sentinței s-a făcut pe numele soțului său.

Totodată, anexează recursului procura judiciară autentificată sub nr. 239 din 4 februarie 2008, la Biroul notarului public C.M. din Galați. Examinând actele și lucrările dosarului, susținerile recurentei și dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. După cum corect a reținut și instanța de fond, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, titularul dreptului subiectiv nu este obligat să stea personal în proces, acesta având posibilitatea să numească un reprezentant convențional. În această situație, titularului dreptului îi revine obligația de a menționa această împrejurare în cererea depusă la instanță și să alăture procura doveditoare.

Art. 68 alin. (1) C. proc. civ. prevede că procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată, trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, iar în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura se certifică potrivit legii avocaților. La alin. (2) al aceluiași articol se prevede că dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală făcută în instanță și trecută în încheierea de ședință. În cauză se observă că petentul L.G., deși în acțiunea introdusă la 8 octombrie 2007 face mențiunea că acționez „în numele soției mele, L.A.” nu probează acest lucru în forma prevăzută de Codul de procedură civilă.

Prezentarea ulterioară, cu ocazia declarării recursului, a procurii judiciare autentificată, la data de 4 februarie 2008, după pronunțarea sentinței de către Curtea de Apel Galați, este lipsită de relevanță, astfel că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul declarat urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de L.G. pentru L.A. împotriva sentinței nr. 145 din 27 noiembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2008.