ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 998/2009

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 479 din 11 aprilie 2007, Tribunalul Bacău a respins ca nefondată acțiunea formulata de SC M. SA în contradictoriu cu parata SC A.M. S-a reținut de prima instanță că prin cererea înregistrată sub nr. 2708 din 02 martie 2006 la Judecatoria Bacău, reclamanta SC M. SA a chemat în judecată pârâta SC A.M. Bacău, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se oblige pârâta la desființarea paravanului despărțitor edificat fără drept în spațiul comercial. Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta. Prin decizia nr. 132 din 27 noiembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, s-a respins, ca nefondat, apelul reclamantei cu motivarea că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă și a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale, fără a schimba obiectul acțiunii cu care a fost învestită.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta care a invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. învederând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se sprijină, apreciind greșit actele deduse judecății, decizia fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii. Înalta Curte analizând decizia prin prisma criticilor formulate, va respinge recursul pentru următoarele considerente: Susținerile recurentei conform cărora instanța de apel a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se sprijină este nefondată și contradictorie deoarece în cuprinsul aceleiași susțineri recurenta arată că instanța de apel a facut o apreciere superficială.

În consecință, indiferent dacă motivarea instanței de apel este mai mult sau mai puțin elaborată, ea este o motivare legală și temeinică și prin care s-a dat o corectă dezlegare pricinii. Așadar, analizând decizia atacată în raport de motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., se observă lesne că el a fost invocat în mod nefondat deoarece hotărârea cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și conține suficiente elemente care fac posibil controlul hotărârii în căile de atac. De altfel, judecătorul nici nu trebuie să răspundă în mod separat fiecărui argument, fiecărei nuanțe date de părți textelor pe care și-au întemeiat cererile. Susținerile recurentei că instanța de apel a interpretat greșit actele deduse judecății sunt în vădită contradicție cu cererea de chemare în judecată formulată inițial și care face obiectul cauzei.

Astfel, instanța de apel a avut în vedere prevederile imperative ale art. 294, alin. (1) C. proc. civ.: „ în apel nu se poate schimba calitatea parților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi". Este evident că prin cererea de chemare în judecată, nemodificată și neprecizată s-a solicitat: "desființarea paravanului despărțitor ( ... ) sau autorizarea reclamantei să ridice acest paravan pe cheltuiala pârâtei, partajarea în mod proporțional a spațiului". Mai mult s-a invocat ca temei în drept art. 728 C. civ. Așadar instanța de apel nu a apreciat greșit actele deduse judecății, ci doar a constatat că instanța de fond a judecat în mod legal și temeinic cauza cu care a fost investită.

Dimpotrivă, apelanta-recurenta, a încercat în apel să schimbe obiectul cererii de chemare in judecată. Așadar, Curtea găsește nefondat și motivul de recurs invocat de recurentă si prev. de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. în condițiile în care instanțele de fond și de apel s-au pronunțat în raport de probele administrate și în limitele învestirii. Susținerile recurentei că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii este formulată în aceeași manieră speculativă deoarece hotărârea pronunțată în apel este temeinic și legal motivată iar aplicarea legii s-a facut corect, recurenta face aprecieri cu caracter general care însă nu pot acoperi lipsa unor critici concrete și fondate.

Așadar, Curtea găsește nefondat si motivul de recurs invocat de recurentă si prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în condițiile în care în cauza de față nu rezultă că instanța de fond ar fi recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile spetei sau că a aplicat greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat. Recurenta aduce în discuție greșita stabilire a situației de fapt, ceea ce nu poate face obiect al controlului de nelegalitate în calea de atac folosită. Analizând hotărârea atacată se constată că instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii în raport de situația de fapt temeinic stabilită în baza probelor administrate în cauză.

Având in vedere cele expuse mai sus, conform art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC M. BACĂU împotriva deciziei nr. 132 din 27 noiembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC M. BACĂU împotriva deciziei nr. 132 din 27 noiembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 martie 2009.