ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.07.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2499/2008

HOTĂRÂRE
30.07.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2499/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului penal de față;

Prin încheierea de ședință din 10 iulie

2008 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția minori și familie, în dosarul

nr. 07421/99/ 2007, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b C. proc. pen. s-a

constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului

D.D.C., menținându-se această măsură.

S-a reținut că temeiurile avute în

vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat și nu s-au

modificat, existând indicii temeinice în sensul săvârșirii faptelor de către

inculpat, iar natura relațiilor sociale pretins a fi încălcate, gravitatea

presupuselor fapte, modalitatea concretă în care

se reține că a fost

desfășurată activitatea infracțională, gradul de

insecuritate pe care

îl generează

săvârșirea unor fapte de genul celor deduse judecății justifică aprecierea că

lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un

pericol concret pentru ordinea publică. S-a mai reținut și faptul că în

cauză

s-a pronunțat o soluție de condamnare, chiar dacă nu este definitivă, ca și

durata rezonabilă a procedurilor penale deschise împotriva inculpatului.

Împotriva

acestei încheieri a declarat recurs inculpatul D.D.C.

, susținând

în esență că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive.

Examinând încheierea recurată prin

prisma criticilor

formulate și din oficiu, Curtea

constată că recursul este nefondat.

Inculpatul D.D.C. este cercetat în stare

de arest începând cu data de 6 august 2007 pentru săvârșirea infracțiunilor de

lipsire de libertate în mod ilegal și viol, ambele în formă agravată, constând

în aceea că în ziua de 25 iulie 2007 împreună cu alte două persoane, a lipsit-o

de libertate pe partea vătămată minoră M.M., a supus-o la suferințe fizice

și psihice și a întreținut cu aceasta prin

constrângere un act sexual

oral.

Prin sentința penală nr. 371 din 19

iunie 2008 a Tribunalului

lași, inculpatul a

fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de12 ani

închisoare pentru

infracțiunile susmenționate, menținându-se totodată starea sa de arest în

condițiile art. 350 alin. (1) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat

apel inculpatul, cauza aflându-se pe rolul Curții de Apel lași, care prin

încheierea din 10 iulie 2008 a menținut starea de arest a inculpatului, conform

art. 300/2 rap. la art. 160/b C. proc. pen.

Curtea constată că temeiurile de fapt și

de drept care au stat

la baza luării măsurii

arestării preventive se mențin și în prezent și

justifică privarea de

libertate în continuare a inculpatului.

Astfel, probatoriul

administrat în cauză până la acest moment

conturează presupunerea rezonabilă că inculpatul

a comis faptele

pentru care este cercetat(împotriva sa

pronunțându-se în primă instanță o soluție de condamnare),natura

acestora(ambele fiind săvârșite cu violență),împrejurările în care au fost

comise (împreună cu alte persoane, victima fiind minoră) justificând

aprecierea că lăsarea în libertate a inculpatului

prezintă un pericol

concret pentru ordinea publică.

Susținerile

inculpatului ce pun în discuție nevinovăția sa, ca și

cele

referitoare la lipsa antecedentelor penale și la conduita sa procesuală, nu pot

fi cenzurate în limitele recursului de față, ele

urmând a fi avute în vedere de instanța de control judiciar investită

cu soluționarea apelului declarat de inculpat împotriva hotărârii de

condamnare.

În consecință, Curtea apreciază ca fiind

nefondat recursul inculpatului, urmează a-l respinge, cu obligarea sa la plata

cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge ca nefondat recursul declarat

de inculpatul D.D.C.

împotriva încheierii din 10 iulie 2008 pronunțată

de

Curtea de Apel lași, secția minori și familie în dosarul nr. 07421/99/2007.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de

cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 30 iulie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-01-23
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 263/2008
ării preventive”. În cauză, așa cum rezultă din încheierea atacată, instanța de control judiciar a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală și a constatat, în mod justificat, că temeiurile de fapt și de drept,
ÎCCJ 2009-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 894/2009
ța de apel, în raport cu natura și gravitatea faptelor deduse judecății și urmarea produsă. Mai mult, în cauză a fost pronunțată în primă instanță o hotărâre de condamnare a inculpatului M.D., la o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani în
ÎCCJ 2008-01-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 137/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 06 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a II -a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a menținut starea de arest a incu
ÎCCJ 2009-05-04
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1636/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 16 aprilie 2009 a Curții de Apel Iași, secția minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 06832/99/2008 a fost menținută starea de arest a i
ÎCCJ 2008-08-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2535/2008
și consecințele acestui fenomen infracțional. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, și judec
Sursă