ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 658/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 658/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, reclamantul S.N.L.A.N.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâții P.M.S.R.
și A.N.P. obligarea la plata contravalorii drepturilor de echipament neacordate
pentru anul 2006, conform Ordinului Ministerului Justiției nr. 972/C/2006, sume
actualizate la data plății efective.
În motivarea
acțiunii arată reclamantul că potrivit prevederilor art. 7 din Regulamentul de
Aplicare al Ordinului Ministerului Justiției nr. 972/C/2006 „drepturile anuale
de echipament ale funcționarilor publici cu statut special se stabilesc în
funcție de cantitatea și durata de utilizare prevăzute în norme, se asigură
gratuit și se acordă în natură sau în bani, în limita echivalentului valoric al
cotei părți anuale a articolelor prevăzute gratuit în norme„.
Se mai arată
că art. 10 al aceluiași regulament, prevede că funcționarii publici cu statut
special, în limita valorii cotei părți anuale, pot primi echipament pentru
completarea uniformei și diferență în bani.
Mai arată
reclamantul că până la data de 31 decembrie 2006 în P.M.S.R. nu s-a distribuit
echipamentul prevăzut de lege, deși s-a revenit cu nenumărate adrese către
ordonatorul secundar de credite.
Ulterior,
reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că se solicită obligarea
pârâtelor la plata către membrii de sindicat a diferenței contravalorii
drepturilor de echipament neacordate pentru anul 2006, contravaloare ce se
solicită a fi actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plății.
La data de 13
iunie 2007, pârâtul P.R. a invocat excepția necompetenței materiale, excepție
ce a fost respinsă prin încheierea de la 13 iunie2007.
Prin sentința
nr. 2951 din 21 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată de
reclamantul S.N.L.A.N.P.
Pentru a
hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că reclamanții nu sunt
îndreptățiți la plata contravalorii drepturilor de echipament, întrucât
contractele pentru asigurarea echipamentului în discuție au fost semnate,
fondurile fiind alocate, iar acțiunea de distribuire a acestor echipamente este
în derulare.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S.N.L.A.N.P. pentru motivul
prevăzut de art. 304
1
C. proc. civ.
La termenul de
judecată din data de 10 februarie 2009, reprezentanta recurentului a învederat
instanței că prezentul litigiu a fost soluționat pe cale administrativă,
intimatul P.R.M.S.P. achitând contravaloarea drepturilor de echipament restante
pe anii 2006, 2007 și 2008, aspect confirmat și de către consilierul juridic al
acestuia.
În acest sens,
intimatul P.R.M.S.P. a depus la data de 9 februarie 2009, prin Serviciul
Registratură al Înaltei Curți de Casație și Justiție, o adresă prin care se
menționează faptul că statul de plată pentru restanțe echipament aferent anului
2006 a fost achitat în data 3 noiembrie 2008, iar pentru anul 2007 în data de 9
decembrie 2008 și 10 decembrie 2008.
Astfel, plata
către recurentul-reclamant S.N.L.A.N.P. a contravalorii drepturilor de
echipament, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1), (2), (4) și a art. 11
alin. (2) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 3562/C din 14 decembrie 2007,
reprezintă o recunoaștere a pretențiilor reclamantului.
Urmare a
achitării contravalorii drepturilor de echipament restante, pe anii 2006, 2007
și 2008, în temeiul dispozițiilor cuprinse în Ordinul menționat, acțiunea a
rămas fără obiect.
Or, în cazul
de față, din adresa depusă de intimat și din susținerile părților de la
termenul de judecată din data de 10 februarie 2009, rezultă fără putință de
tăgadă că drepturile cuvenite membrilor S.N.L.A.N.P. și recunoscute de P.B.R.
au fost achitate, astfel încât acțiunea este lipsită de obiect.
Prin urmare,
efectuarea plății contravalorii acestor drepturi reprezintă o executare totală
a celor solicitate prin acțiunea introductivă de instanță, ceea ce nu poate
constitui decât un motiv de admitere a recursului, de modificare a sentinței
atacate în sensul respingerii acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Admite recursul
declarat de S.N.L.A.N.P. împotriva sentinței civile nr. 2951 din 21 noiembrie
2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal.
Modifică
sentința atacată și respinge acțiunea formulată de reclamantul S.N.L.A.N.P. ca
fiind rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 februarie
2009.