ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4704/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 2 decembrie 2008 la Curtea de Apel București, reclamanții A.O., A.(T.)L., A.A.R., A.V., B.M., B.M., B.C., B.M.N., B.G., B.P.A., B.M., B.F., B.Ș.C., C.S., C.V., C.E., C.D., C.S., C.M., C.M., C.M., C.I.R., C.P.A., C.O.I., D.A., D.G., D.M., D.J., D.M., D.A., D.S., E.A.I., E.G., F.T.F., G.C.H., G.V., G.L.F., G.D.L., M.M., M.C.E., M.A.I., N.F., N.F.Z., N.G., N.V., N.A.M., N.A., P.M., P.F., P.M., P.M., P.V., P.M., P.C., P.F., P.M., R.L., R.A., S.A., S.A., S.O.E., Ș.R., Ș.C.M., Ș.R.N., Ș.V., T.Ș., T.C., T.A., T.F.C., V.A.G., V.D.O., V.M. și Z.D.

au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.I.R.A., obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 15% din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare în procent de 25%, pentru perioada ianuarie 2004 – 31 octombrie 2007, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, la data plății efective. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de funcționari publici în cadrul autorității pârâte și că potrivit art. 29 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 au dreptul pentru activitatea desfășurată la un salariu compus și din suplimentul postului (lit. c)) și din suplimentul corespunzător treptei de salarizare (lit. d)). Reclamanții au mai arătat că, prin O.U.G.

nr. 24/2004 art. 44 s-a dispus suspendarea aplicării acestui articol cu privire la aceste categorii de sporuri, pentru perioada 2004-2006. În drept, cererea este întemeiată potrivit Legii nr. 554/2004 și Legii nr. 188/1999. Pârâtul a solicitat prin întâmpinare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că nu mai solicită acordarea drepturilor cuantificate.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1175 din 19 martie 2009 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții A.O., A.(T.)L., A.A.R., A.V., B.M., B.M., B.C., B.M.N., B.G., B.P.A., B.M., B.F., B.Ș.C., C.S., C.V., C.E., C.D., C.S., C.M., C.M., C.M., C.I.R., C.P.A., C.O.I., D.A., D.G., D.M., D.J., D.M., D.A., D.S., E.A.I., E.G., F.T.F., G.C.H., G.V., G.L.F., G.D.L., M.M., M.C.E., M.A.I., N.F., N.F.Z., N.G., N.V., N.A.M., N.A., P.M., P.F., P.M., P.M., P.V., P.M., P.C., P.F., P.M., R.L., R.A., S.A., S.A., S.O.E., Ș.R., Ș.C.M., Ș.R.N., Ș.V., T.Ș., T.C., T.A., T.F.C., V.A.G., V.D.O., V.M. și Z.D. în contradictoriu cu pârâtul M.I.R.A., astfel cum a fost formulată și precizată.

În motivarea soluției s-a reținut că, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare nu sunt drepturi de care beneficiază toți funcționarii publici, ci drepturi care se acordă de autoritatea publică angajatoare în situația în care prin modificări ale raporturilor de serviciu ale funcționarului public, trebuie să i se asigure acestuia o creștere salarială, iar reclamanții nu au dovedit că s-ar fi aflat în situații specifice în ceea ce privește acordarea suplimentelor salariale.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen reclamanții, criticând sentința pentru nelegalitate, susținând în esență că aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât reclamanții sunt îndreptățiți să primească suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, potrivit art. 29 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004, acest drept fiind unul de creanță și respectiv un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs și față de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte va constata că recursul este nefondat, însă pentru următoarele considerente: Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare, republicată în M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Același articol prevede în alin. (3) că, salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici. Prin O.G.

nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare s-a prevăzut în art. 3 că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii. În raport cu aceste dispoziții legale și în lipsa la data pronunțării sentinței, a unui act normativ privind salarizarea unitară a funcționarilor publici, s-a reținut în mod justificat că nu există bază legală pentru cuantificarea și acordarea suplimentului postului și suplimentul treptei de salarizare.

Pentru a fi posibilă calcularea acestor două componente ale salariului funcționarilor publici este necesară fie adoptarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie promovarea unei hotărâri de guvern dată în executarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999, republicată. În condițiile în care nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază suntem în prezența unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi bănești ar însemna obligarea autorității ori instituției publice angajatoare – în speță, M.A.I. – la plata unor sume imposibil de calculat și în consecință, la pronunțarea unei hotărâri care nu ar putea fi executată.

În consecință, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.D., C.O.I., S.A., D.G., E.G., V.A.G., B.G., R.A., M.M., S.O.E., C.M., B.M., C.V., G.L.F., D.S., E.A.I., M.C.E., B.C., D.J., A.O., P.M., B.Ș.C., T.A., D.M., C.M., N.F.Z., D.M., B.F., C.P.A., B.P.A., C.S., N.A.M., M.A.I., C.S., N.G., A.(T.)L., Z.D., G.V., Ț.C., D.A., V.D.O., B.M., S.A., N.V., F.T.F., N.A., D.A., A.A.R., S.R., P.V., P.M., P.F., G.D.L., B.M.N., P.C., G.C.H., P.F., S.R.N., C.M., P.M., P.M., N.F., T.S., B.M., C.I.R., Ț.F.C., C.E., Ș.C.M., V.M., A.V., P.M., S.V. și R.L. împotriva sentinței civile nr. 1175 din 19 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009.