ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4704/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la data de 2 decembrie 2008 la Curtea de Apel București, reclamanții A.O., A.(T.)L., A.A.R., A.V., B.M., B.M., B.C., B.M.N., B.G., B.P.A., B.M., B.F.,

B.Ș.C., C.S., C.V., C.E., C.D., C.S., C.M., C.M., C.M., C.I.R., C.P.A., C.O.I.,

D.A., D.G., D.M., D.J., D.M., D.A., D.S., E.A.I., E.G., F.T.F., G.C.H., G.V., G.L.F.,

G.D.L., M.M., M.C.E., M.A.I., N.F., N.F.Z., N.G., N.V., N.A.M., N.A., P.M., P.F.,

P.M., P.M., P.V., P.M., P.C., P.F., P.M., R.L., R.A., S.A., S.A., S.O.E., Ș.R.,

Ș.C.M., Ș.R.N., Ș.V., T.Ș., T.C., T.A., T.F.C., V.A.G., V.D.O., V.M. și Z.D. au

solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.I.R.A., obligarea pârâtului la plata

drepturilor bănești reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent

de 15% din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei

de salarizare în procent de 25%, pentru perioada ianuarie 2004 – 31 octombrie

2007, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, la

data plății efective.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că au calitatea de funcționari publici în cadrul

autorității pârâte și că potrivit art. 29 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr.

188/1999 au dreptul pentru activitatea desfășurată la un salariu compus și din suplimentul

postului (lit. c)) și din suplimentul corespunzător treptei de salarizare (lit.

d)).

Reclamanții au mai arătat că,

prin O.U.G. nr. 24/2004 art. 44 s-a dispus suspendarea aplicării acestui

articol cu privire la aceste categorii de sporuri, pentru perioada 2004-2006.

În drept, cererea este

întemeiată potrivit Legii nr. 554/2004 și Legii nr. 188/1999.

Pârâtul a solicitat prin

întâmpinare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Reclamanții și-au precizat

acțiunea în sensul că nu mai solicită acordarea drepturilor cuantificate.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1175 din

19 martie 2009 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții A.O.,

A.(T.)L., A.A.R., A.V., B.M., B.M., B.C., B.M.N., B.G., B.P.A., B.M., B.F., B.Ș.C.,

C.S., C.V., C.E., C.D., C.S., C.M., C.M., C.M., C.I.R., C.P.A., C.O.I., D.A., D.G.,

D.M., D.J., D.M., D.A., D.S., E.A.I., E.G., F.T.F., G.C.H., G.V., G.L.F., G.D.L.,

M.M., M.C.E., M.A.I., N.F., N.F.Z., N.G., N.V., N.A.M., N.A., P.M., P.F., P.M.,

P.M., P.V., P.M., P.C., P.F., P.M., R.L., R.A., S.A., S.A., S.O.E., Ș.R., Ș.C.M.,

Ș.R.N., Ș.V., T.Ș., T.C., T.A., T.F.C., V.A.G., V.D.O., V.M. și Z.D. în

contradictoriu cu pârâtul M.I.R.A., astfel cum a fost formulată și precizată.

În motivarea soluției s-a

reținut că, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare nu sunt

drepturi de care beneficiază toți funcționarii publici, ci drepturi care se

acordă de autoritatea publică angajatoare în situația în care prin modificări

ale raporturilor de serviciu ale funcționarului public, trebuie să i se asigure

acestuia o creștere salarială, iar reclamanții nu au dovedit că s-ar fi aflat

în situații specifice în ceea ce privește acordarea suplimentelor salariale.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs în termen reclamanții, criticând sentința pentru

nelegalitate, susținând în esență că aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a

legii, întrucât reclamanții sunt îndreptățiți să primească suplimentul postului

și suplimentul treptei de salarizare, potrivit art. 29 din Legea nr. 188/1999

republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1

ianuarie 2004, acest drept fiind unul de creanță și respectiv un bun în sensul art.

1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale.

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs și față de prevederile art.

304 și 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va constata că recursul este

nefondat, însă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 31 alin. (1)

din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare, republicată

în M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, pentru activitatea desfășurată, funcționarii

publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru

vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de

salarizare. Același articol prevede în alin. (3) că, salarizarea funcționarilor

publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea

sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Prin O.G. nr. 6/2007 privind

unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale

funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul

unitar de salarizare s-a prevăzut în art. 3 că gestiunea sistemului de

salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal

de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de

posturi aprobate potrivit legii.

În raport cu aceste

dispoziții legale și în lipsa la data pronunțării sentinței, a unui act

normativ privind salarizarea unitară a funcționarilor publici, s-a reținut în

mod justificat că nu există bază legală pentru cuantificarea și acordarea

suplimentului postului și suplimentul treptei de salarizare.

Pentru a fi posibilă

calcularea acestor două componente ale salariului funcționarilor publici este

necesară fie adoptarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie

promovarea unei hotărâri de guvern dată în executarea prevederilor art. 31 din

Legea nr. 188/1999, republicată.

În condițiile în care nu

este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la

salariul de bază suntem în prezența unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea

acestor drepturi bănești ar însemna obligarea autorității ori instituției

publice angajatoare – în speță, M.A.I. – la plata unor sume imposibil de

calculat și în consecință, la pronunțarea unei hotărâri care nu ar putea fi

executată.

În consecință, Înalta Curte va

respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.D., C.O.I., S.A., D.G., E.G., V.A.G., B.G., R.A., M.M., S.O.E., C.M., B.M.,

C.V., G.L.F., D.S., E.A.I., M.C.E., B.C., D.J., A.O., P.M., B.Ș.C., T.A., D.M.,

C.M., N.F.Z., D.M., B.F., C.P.A., B.P.A., C.S., N.A.M., M.A.I., C.S., N.G., A.(T.)L.,

Z.D., G.V., Ț.C., D.A., V.D.O., B.M., S.A., N.V., F.T.F., N.A., D.A., A.A.R., S.R.,

P.V., P.M., P.F., G.D.L., B.M.N., P.C., G.C.H., P.F., S.R.N., C.M., P.M., P.M.,

N.F., T.S., B.M., C.I.R., Ț.F.C., C.E., Ș.C.M., V.M., A.V., P.M., S.V. și R.L. împotriva

sentinței civile nr. 1175 din 19 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 octombrie 2009.