ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 414/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 414/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanții I.C.A., S.R.C., M.S.A., C.D.S.,
C.D.D., B.S.G., D.E., N.G., A.
Z., U.E., D.A.,
G.M.G., M.D.A., P.L.C., C.G., D.I., C.I.D., R.F.T., S.E., M.S.C., C.B., G.D., B.S.,
V.S.L., G.G., P.S.O., D.M., T.M.L., B.M.N., N.C.D., H.I., S.
E., G.S.E., V.F., O.M., D.
A., T.D., P.N.,
Ș.C.D., P.C., B.M., M.C.T., Z.A.Ș., V.
T., B.M.,
T.N., C.R.C., M.H.,
T.S.C., C.G.L., F.T.M., G.A.P., C.N., L.A.V., V.C.,
A.M., O.G., F.C., G.O., Ș.L.G., O.M., A.G., T.D.C., B.C.C., M.N.B., D.A.T., A.M.,
C.F.D., V.P., M.G. și S.R.D.I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A.
și M.E.F., plata primei de concediu pe anii 2004, 2005 și 2006, în conformitate
cu prevederile art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003, actualizată cu indicele
de inflație la data plății efective.
De asemenea, s-a solicitat
obligarea pârâtului M.E.F. să aloce fondurile necesare plății primelor de
concediu cuvenite și a sporului de fidelitate.
Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civile nr. 1338 din 22 mai 2007, a admis acțiunea, a obligat pârâtul M.I.R.A. la plata către reclamanți a primei
de vacanță pe perioada 2004 - 2006, actualizate cu indicele de inflație la data
plății; a obligat pârâtul M.E.F. să aloce sumele necesare plății primei de vacanță
către reclamanți; a respins cererea de chemare în garanție a M.E.F., ca
neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel,
Instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari publici cu statut special,
respectiv polițiști, care în baza prevederilor art. 28 lit. e) din Legea nr. 360/2002
au dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de
bază din luna plecării în concediu.
S-a mai reținut că normele
legale de suspendare a dispozițiilor privitoare la prima de concediu contravin art.
41, 53 și 16 alin. (1) din Constituția României și că, suspendarea nu
echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect imposibilitatea temporară a
realizării lui.
În ceea ce privește cererea
de chemare în garanție a M.E.F. Instanța a reținut că aceasta nu are obligația
să garanteze plata sumelor, neexistând un raport juridic între minister și
reclamanți.
S-a reținut însă, că M.E.F. are
obligația să aloce sumele necesare plății, în baza prevederilor art. 3 alin.
(1) pct. 2 din H.G. nr. 208/2005.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs M.E.F.
Recurentul a invocat
excepția lipsei calității procesuale pasive a M.E.F., în calitatea sa de pârât
în cauza dedusă judecății, susținând că pronunțarea unei hotărâri prin care să
fie obligat la alocarea fondurilor către M.I.R.A. ar duce la nesocotirea Legii nr.
500/2002 prin care este reglementată procedura bugetară și, totodată, ar fi pus
în imposibilitate de executare a respectivei hotărâri, întrucât decizia finală
privind conținutul bugetului nu îi aparține.
S-a mai susținut că între
recurent și intimații - reclamanți nu există nici un fel de raporturi legale
sau contractuale care să justifice chemarea în judecată a acestei instituții ca
pârât, drepturile salariale fiind plătite numai de angajator, în speță M.I.R.A.
care este și ordonator principal de credite.
De asemenea, în subsidiar,
pe fondul cauzei, recurenta a susținut că cererea de acordare a primelor de
vacanță este neîntemeiată, deoarece normele legale care le prevedeau au fost
suspendate anual prin legile bugetare.
Analizând actele și
lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304
și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat,
urmând a fi admis și a se dispune modificarea parțială a sentinței și respingerea
acțiunii față de pârâtul - recurent pentru lipsa calității procesuale pasive.
Astfel, Curtea reține că
situația de fapt a fost corect stabilită, reclamanții având calitatea de
funcționari publici cu statut special, polițist, în cadrul M.I.R.A., fiindu-le
pe deplin aplicabile prevederile art. 6 și 37 pct. 2 din O.G. nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, potrivit cărora
angajații acestei instituții beneficiază de spor de fidelitate și respectiv,
primă de concediu.
Instanța a soluționat însă
în mod greșit cererea de chemare în judecată a M.E.F., având ca obiect plata
unor drepturi salariale, cererea fiind îndreptată împotriva unei persoane fără
calitate procesuală.
Astfel, potrivit Legii nr. 554/2004,
pentru a avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune în contencios
administrativ, nu este suficientă calitatea de autoritate publică, fiind
imperios necesar ca acea autoritate să fie emitenta actului administrativ
contestat sau să nu fi soluționat în termenul legal ori să fi refuzat
nejustificat de a rezolva o cerere reclamantului referitoare la un drept sau
interes legitim.
Or, recurentul nu a emis
nici un act administrativ de natură să-l vatăme pe reclamant într-un drept al
său ori într-un interes legitim.
Atribuțiile acordate M.E.F. în
elaborarea și gestionarea bugetului de stat nu justifică obligarea instituției
la plata unor drepturi salariale către un angajat al altui minister, ordonator
principal de credite, raporturile de muncă existând exclusiv între reclamant și
M.I.R.A.
Curtea nu se va mai referi
și la motivul de recurs subsidiar, vizând temeinicia pretențiilor, a cărui
analiză a devenit inutilă în raport de admiterea primei critici.
Față de cele expuse mai sus,
Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată, în sensul
respingerii acțiunii formulate împotriva recurentului - pârât pentru lipsa
calității procesuale pasive.
Vor fi menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
M.E.F. împotriva sentinței civile nr. 1338 din 22 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică în parte sentința
atacată în sensul că respinge acțiunea față de pârâtul M.E.F. pentru lipsa
calității procesuale pasive.
Menține celelalte dispoziții
ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 februarie 2008.