ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 10/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 2392 din 16 noiembrie 2007,

Tribunalul Călărași a respins cererea de revizuire formulată de SC E.S. SRL, L.M.

și L.L. împotriva sentinței nr. 612 din 28 aprilie 2006 pronunțată de

Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimații O.R.C., O.N.R.C., H.N. și M.J.

Revizuienții și-au întemeiat

cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 1,2,4 și 5 C. proc. civ.

În considerentele sentinței,

analizând fiecare dintre motivele de revizuire invocate, instanța a reținut că

acestea sunt nefondate.

S-a considerat că, hotărârea

nu cuprinde dispoziții potrivnice ce nu s-ar putea aduce la îndeplinire și că

susținerile revizuienților sunt aceleași pe care le-au invocat și prin cererea

de chemare în judecată ce a fost soluționată prin hotărârea ce face obiectul

revizuirii de față.

Nu s-au luat în considerare

nici argumentele revizuienților întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.

proc. civ., câtă vreme, cererea reclamanților a fost soluționată pe cale de excepție,

constatându-se lipsa calității procesuale active a acestora.

Cererea de revizuire a fost

considerată ca neîntemeiată și, în raport de prevederile art. 322 pct. 4 C.

proc. civ. cele două acte indicate de revizuientă - contractul de credit și

certificatul de înmatriculare nu au fost declarate false, nefiind îndeplinite

condițiile impuse de textul de lege.

Mai mult, s-a avut în vedere

că prevederile menționate nu dau posibilitatea instanței civile de a constata,

pe cale incidentală, infracțiunea de fals.

Prima instanță a constatat

că nu sunt îndeplinite nici prevederile art. 385/ P din 8 mai 2005 nu

întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a fi considerat un înscris nou

care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților

și care să fi fost reținut de partea potrivnică.

Apelul formulat de SC E.S. SRL,

L.M. și L.L. împotriva sentinței a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 117

din 14 martie 2008 a Curții de apel București, secția a V-a comercială.

În considerentele deciziei,

instanța apelului a reținut că nu este fondată critica revizuientei ce vizează

neîndeplinirea – faza judecării în fond – a procedurii de citare cu toate

persoanele ce au figurat ca părți în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea a

cărei revizuire se solicită.

S-a statuat că, o eventuală

neîndeplinire a procedurii de citare cu intimații în dosarul prin care s-a

soluționat fondul cauzei nu poate face obiectul analizei în calea de atac a

revizuirii, care este o cale de atac extraordinară ce poate fi promovată numai

în cazurile prevăzute de lege.

S-a mai reținut că Dosarul nr.

2245/COM/2005 a fost soluționat prin respingerea cererii ca fiind introdusă de

o persoană fără calitate procesuală activă, admiterea excepției fiind motivul

pentru care nu s-a procedat la judecarea pe fond a cererii.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs SC E.S. SRL, L.M. și L.L. care au invocat următoarele critici,

considerate de aceștia ca fiind subsumate motivelor de recurs reglementate de art.

304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ.:

- sentința civilă nr. 612

din 28 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Călărași în Dosarul nr. 2245/C/2005

este lovită de nulitate absolută ca urmare a necitării M.J.

- nulitatea acestei sentințe

are drept consecință nulitatea absolută a tuturor hotărârilor ce au urmat,

inclusiv Decizia nr. 117 din 14 martie 2008.

- nulitatea sentinței

menționate ca și a celorlalte hotărâri ce i-au urmat este dată și de

prevederile art. 85 și art. 107 C. proc. civ., fiind nulă absolut și Decizia nr.

117 din 14 martie 2008 a Curții de Apel București.

Prin întâmpinarea depusă la termenul

din 15 septembrie 2008, O.N.R.C. a solicitat respingerea recursului ca

nefondat, susținând totodată că nu are calitate procesuală pasivă.

Analizând criticile

recurentei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

În esență, criticile

recurenților vizează aspecte ce țin de soluționarea fondului cauzei ce s-a

finalizat prin pronunțarea sentinței nr. 612 din 28 aprilie 2006 pronunțată de

Tribunalul Călărași, în Dosarul nr. 2245/C/2005.

Așa cum, corect s-a reținut de

către instanțele anterioare, revizuirea este o cale de atac extraordinară ce

poate fi exercitată doar în cazurile expres și limitativ prevăzute la art. 322 pct.

1- pct. 9 C. proc. civ.

Ori, în cauza dedusă

judecății, chiar dacă revizuienții au indicat ca și motive de revizuire cele

prevăzute la art. 322 pct. 1, 2 și 4 C. proc. civ., din dezvoltarea adusă

acestora nu rezultă a fi îndeplinite cerințele legii mai ales, în situația în

care acțiunea reclamanților a fost soluționată pe cale de excepție, aceștia

nejustificând calitatea procesuală activă.

Recurenții susțin prin

cererea de recurs că hotărârea pronunțată pe fondul cauzei (sentința nr. 612

din 24 aprilie 2006) ca și celelalte hotărâri ce i-au urmat, inclusiv decizia

ce face obiectul prezentului recurs, sunt nule absolut întrucât, procedura de

citare nu ar fi fost legal îndeplinită față de toate persoanele care au fost

chemate în judecată.

Aceste susțineri ale

recurenților nu pot fi reținute câtă vreme ele nu pot fi readuse în discuție pe

calea revizuirii, nefăcând parte dintre cazurile expres reglementate la art. 322

pct. 1-9 C. proc. civ.

În atare situație, criticile

recurenților sunt nefondate, urmând ca Înalta Curte să respingă ca nefondat

recursul, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de

reclamanții SC E.S. SRL Călărași prin reprezentanții legali L.M. și L.L. precum

și de reclamanții L.M. și L.L. , în nume propriu împotriva Deciziei nr. 117 din

14 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 ianuarie 2009.