ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2276/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2276/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra recursului de față pe baza
lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
Curtea
de Apel Timișoara, secția penală, prin sentința penală nr. 72/PI din 9 martie 2009
a respins ca nefondată plângerea în baza art. 278
1
C. proc. pen. formulată
în calitate de persoană vătămată de petiționarul B.I. împotriva rezoluției procurorului
din data de 5 noiembrie 2008 în dosar nr. 328/P/2008 al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Timișoara prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în
temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu
există”) față de intimații director/agenți și ofițeri ai Penitenciarului Arad H.D.,
B.M., L.A. respectiv judecător-delegat B.L. sub aspectul săvârșirii în exercitarea
atribuțiilor de serviciu la unitatea penitenciară sus-menționată a
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, supunerea la
rele tratamente și tortură prevăzute de art. 246, art. 267 și art. 267
1
C. pen., fiind menținută rezoluția atacată.
Conform
art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petiționarul la plata sumei de
300 lei cheltuieli judiciare statului.
Hotărând
astfel judecătorul cauzei a verificat actele premergătoare efectuate în cauză confirmând
inexistența faptelor sesizate ca impediment legal la începerea urmăririi penale
în conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C.
proc. pen., în care sens a reținut următoarele:
- prin
sesizări adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
și Parlamentului României deputatului N.M. a reclamat faptul că în urma unor deplasări
efectuate la Penitenciarul Arad și a unor solicitări scrise din partea unor
persoane private de libertate, încarcerate în acest penitenciar, a constatat
mai multe încălcări ale dispozițiilor legale în activitatea acestei instituții,
penitenciare, aspecte amintite fiindu-i relevate prin discuțiile purtate cu D.G.,
A.M., O.R.G., C.M., L.G., S.G., A.G.C. și S.D.; în concret parlamentarul
sus-menționat a arătat că în plângerile persoanelor amintite au fost reclamate următoarele
încălcări ale activității în regimul penitenciar: persoana privată de libertate
L.G. ar fi fost bătut de cadrele Penitenciarului Arad; persoana privată de
libertate S.G. ar fi fost bătut și i s-ar fi rupt o mână; persoana privată de
libertate M.I. s-a spânzurat în camera 31 a Penitenciarului Arad, aspect de
care nu este străin subofițerul C.O.; persoana privată de libertate O.R.G. a
menționat că directorul H.D. și alte trei cadre din penitenciar ar fi lovit un
deținut; persoana privată de libertate A.M. a susținut că în urma loviturilor aplicate
de cadre ale penitenciarului, persoana privată de liberate C.M. a decedat;
numitul A.M. a sesizat faptul că ofițerul B.A. i-a întocmit pe nedrept un
raport de incident în luna mai 2007, în baza căruia a suferit o sancțiune personală
privativă de libertate; C.G. a sesizat faptul că subofițerul T.I. l-a agresat
în toamna anului 2005; magistratului B.L., judecător delegat la Penitenciarul
de Maximă Siguranță Arad i s-a imputat respingerea nejustificată a unei
contestații formulată de persoana privată de libertate C.G. în vara anului
2007;
- din actele
premergătoare efectuate a rezultat că pentru acuzația formulată de persoana
privată de libertate A.M. referitoare la decesul numitului C.M. a fost trimis
în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovituri cauzatoare de
moarte prev. de art. 183 C. pen. inculpatul S.D.; celelalte persoane
reclamante, având de executat anterior pedepse privative de libertate în
plângerile formulate au reiterat nereguli din perioada respectivă vizând în
principal aspecte de ordin administrativ (lipsă de curățenie, calitatea hranei,
lipsa unor spații corespunzătoare de deținere; motivul de exercitare a
dreptului la corespondența scrisă/telefonică; programul de vizionare la
televizor efectuare copii xerox diverse acte, etc.) care au format obiectul verificărilor/măsurilor
disciplinare/administrative în competența organelor ierarhic superioare ale ANP
la momentul respectiv; afirmațiile privind supunerea la rele tratamente,
suferințe fizice și alte acte de tortură făcute de persoanele private de
libertate S.G., O.R.G. nu au confirmate, reținându-se lipsa oricăror
date/informații cu caracter obiectiv în acest sens; măsura/soluția adoptate de
ofițerul B.A. / judecătorul delegat B.L. în conformitate cu dispozițiile
administrative/ legale în materie nu pot fi reținute ca fapte ilicite în sensul
prevederilor art. 246 C. pen.; în legătură cu acuzațiile privind pe T.I. și C.O.,
subofițeri în cadrul PSM Arad prin rezoluția nr. 328/P/2006 din 5 noiembrie
2008, care a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 228 alin. (6)
rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. referitor la intimații B.A., H.D., L.A.
și B.L., s-a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei în favoarea
Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad;
- soluția
de neîncepere a urmăririi penale sus-menționată a fost
supusă în mod repetat controlului
administrativ ierarhic prevăzut de art. 278 C. proc. pen. de către petiționarul
B.I. deținut în Penitenciarul Arad, care nu a fost implicat/vizat în actele
premergătoare efectuate de procurorul de caz, motiv pentru care plângerile
respective au fost respinse ca neîntemeiate/inadmisibile cea de-a II-a prin
rezoluțiile din 26 noiembrie 2008 / respectiv 1211/II/2/2008 din 2 decembrie
2008 ale procurorului general/procurorului general adjunct al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Timișoara; pentru considerentul arătat a fost respinsă și
solicitarea acestuia de a fi audiat în cauză în calitate de persoana vătămată
în procedura prevăzută de art. 278 C. proc. pen.
Recursul în
termen declarat de petiționarul B.I., cale de atac susținută oral cu ocazia
dezbaterilor pentru aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. b) raportat la art. 385
9
alin. (1) pct. 10 și art. 385
15
pct. 2 lit. c) C. proc. pen. [„audierea sa în cauză ca persoană vătămată
întrucât a fost ținut la periculoși fără a i se aduce la cunoștință procesele
verbale și a avea astfel posibilitatea de a contesta regimul de detenție
amintit”] este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.
Cererea
petiționarului B.I. deținut în Penitenciarul Arad în executarea unei pedepse
privative de libertate de 10 ani închisoare pentru înșelăciune pentru a fi
audiat în procedura penală actuală în calitate de persoană vătămată în
condițiile în care nu a fost implicat/vizat prin actele premergătoare efectuate
de procuror, intervenția sa în procedura penală pendinte având loc ulterior cu
ocazia controlului administrativ prevăzut de art. 278 C. proc. pen., este
nejustificată întrucât acesta are posibilitatea legală să formuleze plângere
distinctă separată, referitor la acuzațiile noi, cu caracter personal, invocate
în recurs; în acest același sens sunt și prevederile art. 278 rap. la art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. în raport cu care plângerile amintite au ca titular
doar „persoana vătămată precum și alte persoane ale căror interese legitime
sunt vătămate” prin „rezoluția de neîncepere a urmăririi penale”, adoptată de
procurorul de caz, aceea ce nu este situația în speță.
Conform art. 192
alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat
recurentul petiționar să plătească
statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.I. împotriva sentinței penale
nr. 72 din 9 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă
recurentul petiționar să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli
judiciare.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 16 iunie 2009.