ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2276/2009

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele: 1. Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin sentința penală nr. 72/PI din 9 martie 2009 a respins ca nefondată plângerea în baza art. 278 1 C. proc. pen. formulată în calitate de persoană vătămată de petiționarul B.I. împotriva rezoluției procurorului din data de 5 noiembrie 2008 în dosar nr. 328/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există”) față de intimații director/agenți și ofițeri ai Penitenciarului Arad H.D., B.M., L.A.

respectiv judecător-delegat B.L. sub aspectul săvârșirii în exercitarea atribuțiilor de serviciu la unitatea penitenciară sus-menționată a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, supunerea la rele tratamente și tortură prevăzute de art. 246, art. 267 și art. 267 1 C. pen., fiind menținută rezoluția atacată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petiționarul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului. Hotărând astfel judecătorul cauzei a verificat actele premergătoare efectuate în cauză confirmând inexistența faptelor sesizate ca impediment legal la începerea urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., în care sens a reținut următoarele: - prin sesizări adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentului României deputatului N.M. a reclamat faptul că în urma unor deplasări efectuate la Penitenciarul Arad și a unor solicitări scrise din partea unor persoane private de libertate, încarcerate în acest penitenciar, a constatat mai multe încălcări ale dispozițiilor legale în activitatea acestei instituții, penitenciare, aspecte amintite fiindu-i relevate prin discuțiile purtate cu D.G., A.M., O.R.G., C.M., L.G., S.G., A.G.C. și S.D.; în concret parlamentarul sus-menționat a arătat că în plângerile persoanelor amintite au fost reclamate următoarele încălcări ale activității în regimul penitenciar: persoana privată de libertate L.G.

ar fi fost bătut de cadrele Penitenciarului Arad; persoana privată de libertate S.G. ar fi fost bătut și i s-ar fi rupt o mână; persoana privată de libertate M.I. s-a spânzurat în camera 31 a Penitenciarului Arad, aspect de care nu este străin subofițerul C.O.; persoana privată de libertate O.R.G. a menționat că directorul H.D. și alte trei cadre din penitenciar ar fi lovit un deținut; persoana privată de libertate A.M. a susținut că în urma loviturilor aplicate de cadre ale penitenciarului, persoana privată de liberate C.M. a decedat; numitul A.M. a sesizat faptul că ofițerul B.A. i-a întocmit pe nedrept un raport de incident în luna mai 2007, în baza căruia a suferit o sancțiune personală privativă de libertate; C.G.

a sesizat faptul că subofițerul T.I. l-a agresat în toamna anului 2005; magistratului B.L., judecător delegat la Penitenciarul de Maximă Siguranță Arad i s-a imputat respingerea nejustificată a unei contestații formulată de persoana privată de libertate C.G. în vara anului 2007; - din actele premergătoare efectuate a rezultat că pentru acuzația formulată de persoana privată de libertate A.M. referitoare la decesul numitului C.M. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen.

inculpatul S.D.; celelalte persoane reclamante, având de executat anterior pedepse privative de libertate în plângerile formulate au reiterat nereguli din perioada respectivă vizând în principal aspecte de ordin administrativ (lipsă de curățenie, calitatea hranei, lipsa unor spații corespunzătoare de deținere; motivul de exercitare a dreptului la corespondența scrisă/telefonică; programul de vizionare la televizor efectuare copii xerox diverse acte, etc.) care au format obiectul verificărilor/măsurilor disciplinare/administrative în competența organelor ierarhic superioare ale ANP la momentul respectiv; afirmațiile privind supunerea la rele tratamente, suferințe fizice și alte acte de tortură făcute de persoanele private de libertate S.G., O.R.G.

nu au confirmate, reținându-se lipsa oricăror date/informații cu caracter obiectiv în acest sens; măsura/soluția adoptate de ofițerul B.A. / judecătorul delegat B.L. în conformitate cu dispozițiile administrative/ legale în materie nu pot fi reținute ca fapte ilicite în sensul prevederilor art. 246 C. pen.; în legătură cu acuzațiile privind pe T.I. și C.O., subofițeri în cadrul PSM Arad prin rezoluția nr. 328/P/2006 din 5 noiembrie 2008, care a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. referitor la intimații B.A., H.D., L.A. și B.L., s-a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad; - soluția de neîncepere a urmăririi penale sus-menționată a fost supusă în mod repetat controlului administrativ ierarhic prevăzut de art. 278 C. proc.

pen. de către petiționarul B.I. deținut în Penitenciarul Arad, care nu a fost implicat/vizat în actele premergătoare efectuate de procurorul de caz, motiv pentru care plângerile respective au fost respinse ca neîntemeiate/inadmisibile cea de-a II-a prin rezoluțiile din 26 noiembrie 2008 / respectiv 1211/II/2/2008 din 2 decembrie 2008 ale procurorului general/procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara; pentru considerentul arătat a fost respinsă și solicitarea acestuia de a fi audiat în cauză în calitate de persoana vătămată în procedura prevăzută de art. 278 C. proc. pen. 2. Recursul în termen declarat de petiționarul B.I., cale de atac susținută oral cu ocazia dezbaterilor pentru aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. b) raportat la art. 385 9 alin. (1) pct. 10 și art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc.

pen. [„audierea sa în cauză ca persoană vătămată întrucât a fost ținut la periculoși fără a i se aduce la cunoștință procesele verbale și a avea astfel posibilitatea de a contesta regimul de detenție amintit”] este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare. Cererea petiționarului B.I. deținut în Penitenciarul Arad în executarea unei pedepse privative de libertate de 10 ani închisoare pentru înșelăciune pentru a fi audiat în procedura penală actuală în calitate de persoană vătămată în condițiile în care nu a fost implicat/vizat prin actele premergătoare efectuate de procuror, intervenția sa în procedura penală pendinte având loc ulterior cu ocazia controlului administrativ prevăzut de art. 278 C. proc.

pen., este nejustificată întrucât acesta are posibilitatea legală să formuleze plângere distinctă separată, referitor la acuzațiile noi, cu caracter personal, invocate în recurs; în acest același sens sunt și prevederile art. 278 rap. la art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. în raport cu care plângerile amintite au ca titular doar „persoana vătămată precum și alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate” prin „rezoluția de neîncepere a urmăririi penale”, adoptată de procurorul de caz, aceea ce nu este situația în speță. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul petiționar să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.I. împotriva sentinței penale nr. 72 din 9 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul petiționar să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 16 iunie 2009.