ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3893/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 23 aprilie 2009, reclamanta SC S. SA Târgu Mureș a solicitat să se dispună suspendarea executării deciziei de impunere nr. 48 din 23 martie 2009 și a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere nr. 49 din 23 martie 2009, acte emise de pârâta D.G.F.P. a Județului Mureș în baza raportului de inspecție fiscală încheiat la 20 martie 2009. În motivarea cererii sale, întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reclamanta a arătat că prin deciziile întocmite de organele de inspecție fiscală a fost obligată să plătească obligații suplimentare în sumă de 3.184.973 lei și că, executarea acestora anterior soluționării contestației formulate conform art. 205 și art. 207 C. proc.

fisc. i-ar provoca un grav dezechilibru financiar, fiind în imposibilitate de a realiza obiectul său de activitate, care este de ordine publică și anume, salubrizarea și igienizarea municipiului Târgu-Mureș. Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 74 din 8 mai 2009, prin care a admis acțiunea și a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 48 din 23 martie 2009 și a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere nr. 49 din 23 martie 2009 emise de pârâtă până la pronunțarea instanței de fond. Instanța de fond a constatat că este întemeiată cererea de suspendare a executării, cu motivarea că reclamanta a prezentat elemente suficiente privind existența unor îndoieli serioase asupra modalității de determinare a bazei de impunere, ceea ce constituie un caz bine justificat pentru admiterea cererii.

De asemenea, prin raportare la circumstanțele cauzei deduse judecății, inclusiv la faptul că reclamanta desfășoară o activitate de interes public, instanța de fond a considerat ca fiind îndeplinită și condiția prevenirii unei pagube iminente, pentru că executarea actelor administrative contestate ar produce o perturbare gravă a activității, cu repercusiuni directe asupra celor 400 de angajați, precum și asupra beneficiarilor serviciilor publice de salubritate din municipiul Târgu - Mureș. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta D.G.F.P. a Județului Mureș, solicitând ca în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii cererii de suspendare ca inadmisibilă.

În primul motiv de recurs, s-a reținut că instanța de fond nu a argumentat suficient soluția de admitere a cererii, considerând neîntemeiat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deși intimata-reclamantă nu a dovedit susținerile sale, invocând numai o situație economico-financiară precară, fără a arăta în concret paguba iminentă care s-ar produce în cazul începerii procedurii de executare silită. Cel de-al doilea motiv de recurs a fost formulat cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 215 alin. (2) C. proc. fisc. și s-a susținut că intimata-reclamantă nu a dovedit achitarea cauțiunii în procent de 20% din cuantumul sumei contestate, iar cauțiunea stabilită de instanța de fond reprezintă numai 2% din debitul contestat, ceea ce nu constituie o garanție pentru suspendarea executării actelor administrative.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a constatat întemeiat îndeplinirea condițiilor cumulative impuse de lege pentru pronunțarea hotărârii de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale, motivând în fapt și în drept, în conformitate cu dispozițiile art. 261 C. proc. civ.,soluția de admitere a cererii formulate de intimata-reclamantă SC S. SA Târgu Mureș.

Aplicând corect Recomandarea R (89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștri din cadrul C.E., instanța de fond, în calitate de autoritate jurisdicțională chemată să decidă măsura de protecție provizorie, a ținut cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, acordând măsura solicitată pentru că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat și pentru că au fost invocate argumente juridice, aparent valabile, față de nelegalitatea lui.

Raportat la condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a stabilit judicios că din motivele de nelegalitate invocate în contestația formulată în procedura administrativă rezultă existența unor cazuri bine justificate pentru măsura suspendării executării, iar riscul producerii unei pagube iminente a fost dovedit prin consecințele susceptibile a interveni prin executarea silită anterior pronunțării pe fond atât pentru activitatea societății intimate, cât și pentru beneficiarii serviciului de salubritate asigurat de aceasta la nivelul municipiului Târgu-Mureș. Critica din recurs privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 215 alin. (2) C. proc.

fisc. este nefondată, întrucât instanța de fond are competența de a stabili valoarea cauțiunii, sub condiția respectării plafonului maxim de 20% din cuantumul sumei contestate, astfel că valoarea cauțiunii fixate în cauză nu constituie un motiv de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii pronunțate. Pentru considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Mureș împotriva sentinței nr. 74 din 8 mai 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2009.