ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2136/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2136/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

acestei instanțe sub nr. 4111/COM din 14 octombrie 2006, reclamanta SC C.C. SRL

a chemat în judecată pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ, pentru ca prin hotărârea ce se

va pronunța în cauză, pârâta să fie obligată la plata sumei de 80.313 Ron cu titlu

de preț și 39.755 Ron penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat

că a încheiat cu pârâta la 13 iunie 2003 un contract de execuție lucrări, că în

baza acestuia a executat lucrări de reparații și igienizare la un număr de 5

locații aparținând pârâtei, că pentru lucrările executate s-au întocmit

procesele-verbale de recepție a lucrărilor, că a fost întocmită o notă de

constatare de către comisia de audit, că la 19 iulie 2004 s-a încheiat minuta

în care s-a consemnat valoarea lucrării ce urmează a fi achitată, respectiv

suma de 1.656.419.958 lei, că din această sumă pârâta a achitat numai suma de

803.137.719 lei.

A mai arătat reclamanta că tergiversarea

plății de către pârâtă a determinat emiterea facturii la 4 noiembrie 2005,

întrucât din momentul emiterii, curg și obligațiile fiscale, și nici după

emiterea facturii pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile de plată, că

neachitarea la termen a prețului lucrării executate a determinat o perturbare a

activității societății, că pârâta datorează și penalități de întârziere,

conform dispozițiilor art. 18 pct. 2 din contract, că deși a convocat pârâta la

conciliere directă, aceasta nu a dat curs invitației, că pârâta a recunoscut

debitul și prin memoriul depus la Primăria Piatra Neamț cu nr. 31577 din 15

august 2005 în care cere ordonatorului principal de credite aprobarea

eșalonării plății pe o durată de 4 luni, că deși reclamanta a acceptat

eșalonarea, obligația de plată nu s-a îndeplinit.

Pârâta, legal citată, a formulat

întâmpinare.

A arătat în întâmpinare că

procesele-verbale de recepție au fost încheiate după expirarea termenelor de

execuție, că acestea au fost semnate de fostul director, respectiv T.H.L., că

nu au fost semnate actele de recepție și de contabilul șef, motivat de faptul

că lucrările nu au fost efectuate, că prin sentința civilă nr. 2930/COM din 18

august 2006 a Tribunalului Neamț s-a respins acțiunea față de reclamantă pentru

aceleași pretenții, că acțiunea nu este legală, și se impune respingerea

acesteia.

A mai arătat pârâta că lucrările a căror

valoare se solicită de reclamantă nu au fost executate de aceasta.

La data de 23 octombrie 2006, pârâta a

depus la dosar Hotărârea nr. 170/2001 a Consiliului Local Piatra Neamț prin

care s-a înființat instituția publică „CREȘA PIATRA NEAMȚ”- cu personalitate

juridică.

Prin sentința civilă nr. 3631/COM din 14

decembrie 2006 a Tribunalului Neamț, secția Comercială și de contencios administrativ,

a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SRL Piatra Neamț, în

contradictoriu cu pârâta „CREȘA PIATRA NEAMȚ”.

Pârâta a fost obligată să-i plătească

reclamantei suma de 73.297 Ron, cu titlu de preț, suma de 39.755 Ron;

penalități de întârziere și 4108 Ron, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că la data de 13 iunie 2003, între părți s-a încheiat contractul de

execuție lucrări, nr.423, în baza căruia reclamanta s-a obligat să execute și

să întrețină lucrări de igienizare, iar pârâta să achite prețul de 1.586.252.372

lei.

Părțile au prevăzut că respectivul

contract intră în vigoare la data de 5 mai 2003, iar termenul de executare al

lucrărilor este de patru luni.

Întrucât în contractul încheiat între

părți s-a prevăzut obligația de plată a pârâtei, pentru suma de 1.586.252.372

lei, iar reclamanta a achitat doar suma de 853.282.239 lei, tribunalul a dispus

obligarea acesteia din urmă la plata diferenței, deci a sumei de 732.970.133

lei.

Deși reclamanta a susținut că valoarea

lucrărilor executate a fost de 1.656.419.958 lei, prima instanță nu a obligat-o

pe pârâtă, la diferența până la această sumă, reținând că obligația de plată a

fost asumată pentru suma prevăzută în contract, potrivit art. 969 și art. 1073 C.

civ.

În baza art. 18.2 din contract, pârâta a

fost obligată și la plata penalităților în întârzierea plății prețului,

scadența obligației de plată fiind la data la care reclamanta a emis factura

fiscală, în raport de suma neachitată, penalitatea pe zi fiind de 109,94 Ron,

respectiv suma totală de 39.755 Ron.

Împotriva sentinței a declarat apel

pârâta, CREȘA PIATRA NEAMȚ, care a susținut în esență că nu poate fi reținută

în sarcina sa, obligația de plată în integritatea cuantumului prevăzut în

contract, atâta timp cât în raportul de audit s-a reținut efectuarea unei părți

din lucrările prevăzute în contract.

La data de 9 martie 2007, reclamanta, în

temeiul art. 293

4

C. proc. civ., a formulat o cerere de aderare la

apel, solicitând schimbarea în parte a sentinței, în sensul obligării pârâtei

de a achita integral suma de 80.313 Ron; solicită prin acțiunea inițială, cu

titlu de preț, al lucrărilor executate efectiv, de care profită reclamanta și

au fost comandate prin actele adiționale, care fac parte integrantă din

contract.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 50 din 24 aprilie 2007 a

respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ, împotriva

sentinței civile nr. 3631 din 14 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Neamț

în dosarul nr. 4111/COM/2006 în contradictoriu cu apelanta-reclamantă SC C.C.

SRL PIATRA NEAMȚ.

A admis cererea de aderare la apel

formulată de SC C.C. SRL Piatra Neamț, împotriva sentinței civile nr. 3631 din

14 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 4111/COM/2006,

și, în consecință:

A schimbat în parte sentința, în

sensul că a obligat pârâta Creșa Piatra Neamț să-i plătească reclamantei SC

C.C. SRL suma de 80.313 Ron, cu titlu de preț, în loc de 73.297 lei și suma de

4.455 lei, cheltuieli de judecată, în loc de 4.108 Ron, la instanța de fond.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

A obligat apelanta-pârâtă să-i

plătească apelantei-reclamante suma de 1.756 lei, cheltuieli de judecată în

apel, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorar avocat.

Pentru a pronunța această decizie instanța de control

judiciar a reținut în esență că dacă pârâta ar fi exonerată de plata sumei de

80.313 lei, în patrimoniul acesteia ar opera o îmbogățire fără justă cauză în

timp ce reclamanta ar fi prejudiciată cu contravaloarea materialelor și a

manoperei.

Potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ.,

în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu

se pot face alte cereri noi.

În ce privește apelul pârâtei, acesta a

fost respins ca nefondat deoarece deși pârâta a solicitat prin motivele de apel

efectuarea unei expertize, nu s-a mai prezentat în instanță, iar din oficiu,

curtea de apel a reținut că în raport de actele depuse, această probă nu era

concludentă.

Împotriva acestei ultime hotărâri au

declarat recurs în termen legal, motivate și timbrate reclamanta SC C.C. SRL Piatra

Neamț și pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie susținând în esență că:

că a formulat în cadrul cererii de aderare la apel și cerere de schimbare a

sentinței în sensul „acordării penalităților de 0,15% prevăzute la art. 18.2

din contract și începând cu data pronunțării Tribunalului că instanța de fond,

14 decembrie 2006 și până la achitarea integrală a debitului și că în mod

greșit Curtea de Apel Bacău a considerat că această cerere ar fi o cerere nouă,

incompatibilă în apel și a invocat dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc.

civ.

Decizia Curții de Apel Bacău este în

parte nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii cererii de acordare și a

penalităților în continuare, penalități ivite după darea hotărârii primei

instanțe.

Potrivit acestui articol invocat de

Curtea de Apel Bacău, nr. 294 din C. proc. civ. alin. (2), se declară ca fiind

legale și admisibile cererile făcute în apel privitoare la:

- dobânzi, rate, venituri ajunse la

termen

- orice alte despăgubiri ivite după

darea hotărârii primei instanțe.

În speță, întrucât pârâta după darea

hotărârii primei instanțe nu și-a îndeplinit obligația de plată a debitului,

aceste penalități au caracterul unor despăgubiri ajunse la termen și ivite după

darea hotărârii primei instanțe și deci sunt admisibile a fi cerute pe calea

apelului.

În consecință reclamanta SC C.C. SRL

a solicitat în baza art. 294 alin. (2) C. proc. civ. admiterea recursului așa

cum a fost formulat și motivat în scris, casarea deciziei în parte atacate și

obligarea pârâtei și la plata cu titlu de penalități de întârziere ivite după

14 decembrie 2006 dată la care s-a pronunțat hotărârea primei instanțe.

apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar motivele consemnate în

considerente sunt contradictorii și străine de natura pricinii.

Instanța nu a reținut că din

probatoriul administrat în cauză a rezultat că nu s-au executat lucrările

conform acestui contract decontat în sumă de 85.328 lei Ron, lucrări

recepționate, facturate și achitate în termen.

Instanța de apel nu a reținut că Direcția

de Sănătate Publică Neamț a întocmit proces-verbal în luna ianuarie 2005 prin

care a constatat neexecutarea lucrărilor de igienizare și a dispus închiderea

creșei dacă obligația nu se îndeplinește până la 15 februarie 2003 iar

reclamanta a executat aceste lucrări conform facturii și procesului-verbal de

recepție întocmit cu SC C. SRL din care rezultă că reclamanta a executat

lucrările în termenul dispus de Direcția de Sănătate Publică.

Hotărârea instanței de apel a fost dată

cu încălcarea și aplicarea greșită a legii deoarece a reținut ca dovadă unică

de executare a lucrărilor, contractul de prestări servicii și a respins ca

neîntemeiată cererea reclamantei în apel de a se efectua o expertiză ca fiind

neconcludentă întrucât aceasta era singura probă care putea determina instanța

să pronunțe o hotărâre legală.

În consecință pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ a

solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris,

casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond, iar pe fond

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău în vederea efectuării

expertizei.

Recursurile sunt nefondate pentru următoarele

considerente.

În ceea ce privește recursul

reclamantei SC C.C. SRL Piatra Neamț acesta este nefondat, pentru următoarele

considerente:

Din examinarea actelor de la dosarul

cauzei prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente

cauzei rezultă că instanța de apel în mod corect a apreciat actul dedus

judecății și probatoriile administrate în cauză și decizia atacată nu poate fi

desființată.

Prin cererea de chemare în judecată

reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 39.755 lei cu titlu

de penalități de întârziere, sumă acordată de prima instanță.

Potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ.,

în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu

se pot face alte cereri noi, astfel că instanța a făcut corect aplicarea

acestui text de lege iar cererea formulată de SC C.C. SRL Piatra Neamț apare ca

nelegală în raport de dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește recursul pârâtei

CREȘA PIATRA NEAMȚ acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

1.Primul motiv de recurs vizează o

pretinsă înrăutățire a situației în propria cale de atac.

În mod corect instanța de apel a

făcut aplicarea dispozițiilor art. 293

4

C. proc. civ. care permite

persoanei care nu a declarat apel să formuleze o cerere de aderare la apel la

apelul declarat în cauză și să solicite modificarea sentinței în sensul

solicitat de titularul cererii de aderare la apel.

Aceasta este o posibilitate

prevăzută de codul de procedură civilă cu caracter legal, deoarece dispozițiile

art. 293

4

C. proc. civ. se referă la posibilitatea intimatului care

este în drept chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul

părții potrivnice, și să ceară schimbarea hotărârii iar această cerere trebuie

să fie făcută până la prima zi de înfățișare.

În consecință în mod corect instanța

de apel a analizat cererea reclamantei de aderare de apel și a soluționat-o

corect pe fondul său.

2.Cel de-al doilea motiv de recurs ce

vizează acordarea a mai mult decât s-a cerut prin acțiune, este nefondat

deoarece din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamanta prin

acțiunea introductivă de la instanța de fond a solicitat suma totală de 80.313

lei Ron și instanța de apel a admis acțiunea reclamantei și a acordat exact

suma de 80.313 lei, nefiind vorba de acordarea nici unei sume în plus.

S-a mai invocat în cauză că s-ar fi

executat de o altă societate comercială SC U.C. SRL lucrări de montare a

gresiei pe hol și pe casa scării dar aceste lucrări nu au fost cuprinse în

contract.

Această lucrare nu a fost niciodată

cuprinsă în situația de plată a SC C.C. S.R.L., nici în caietul de sarcini,

nici în contract și SC C.C. SRL nu a solicitat bani pentru această lucrare.

Cel de-al treilea motiv de recurs este

nefondat și reprezintă prezentarea unei situații interne în care se face

corespondență între ordonatorul principal și ordonatorul secundar de credite

iar aceste aspecte nu au legătură cu executarea lucrărilor.

În ceea ce privește motivul de recurs

prin care se critică respingerea probei cu expertiză și trimiterea cauzei spre

rejudecare este nefondat deoarece pe de o parte această probă nu este necesară

întrucât ordinatorul principal de credite, Primăria Neamț a desemnat o comisie

de audit formată din ingineri constructori care în timp util, respectiv în

perioada de garanție când se putea constata existența lucrărilor a procedat la

măsurarea metrică a fiecărei lucrări din punct de vedere a suprafeței,

materialelor, manoperei și calității lucrărilor și a întocmit o notă de

constatare precum și o minută în care stipulat restul de plată, rest de plată

care a fost cuprins în toate listele de creditori, iar pe de altă parte această

probă nu poate fi concludentă deoarece în cauză este vorba de lucrări de

reparații și de întreținere care au o garanție de 12 luni iar de la efectuarea

lucrărilor au trecut 4 ani.

Față de cele ce preced rezultă că decizia

atacată este legală și în consecință, Înalta Curte va respinge recursurile în

considerarea art. 312 pct. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de

reclamanta SC C.C. SRL Piatra Neamț și de pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ împotriva

deciziei nr. 50 din 24 aprilie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 iunie 2008 .