ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2136/2008

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 4111/COM din 14 octombrie 2006, reclamanta SC C.C. SRL a chemat în judecată pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, pârâta să fie obligată la plata sumei de 80.313 Ron cu titlu de preț și 39.755 Ron penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta la 13 iunie 2003 un contract de execuție lucrări, că în baza acestuia a executat lucrări de reparații și igienizare la un număr de 5 locații aparținând pârâtei, că pentru lucrările executate s-au întocmit procesele-verbale de recepție a lucrărilor, că a fost întocmită o notă de constatare de către comisia de audit, că la 19 iulie 2004 s-a încheiat minuta în care s-a consemnat valoarea lucrării ce urmează a fi achitată, respectiv suma de 1.656.419.958 lei, că din această sumă pârâta a achitat numai suma de 803.137.719 lei.

A mai arătat reclamanta că tergiversarea plății de către pârâtă a determinat emiterea facturii la 4 noiembrie 2005, întrucât din momentul emiterii, curg și obligațiile fiscale, și nici după emiterea facturii pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile de plată, că neachitarea la termen a prețului lucrării executate a determinat o perturbare a activității societății, că pârâta datorează și penalități de întârziere, conform dispozițiilor art. 18 pct. 2 din contract, că deși a convocat pârâta la conciliere directă, aceasta nu a dat curs invitației, că pârâta a recunoscut debitul și prin memoriul depus la Primăria Piatra Neamț cu nr. 31577 din 15 august 2005 în care cere ordonatorului principal de credite aprobarea eșalonării plății pe o durată de 4 luni, că deși reclamanta a acceptat eșalonarea, obligația de plată nu s-a îndeplinit.

Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare. A arătat în întâmpinare că procesele-verbale de recepție au fost încheiate după expirarea termenelor de execuție, că acestea au fost semnate de fostul director, respectiv T.H.L., că nu au fost semnate actele de recepție și de contabilul șef, motivat de faptul că lucrările nu au fost efectuate, că prin sentința civilă nr. 2930/COM din 18 august 2006 a Tribunalului Neamț s-a respins acțiunea față de reclamantă pentru aceleași pretenții, că acțiunea nu este legală, și se impune respingerea acesteia. A mai arătat pârâta că lucrările a căror valoare se solicită de reclamantă nu au fost executate de aceasta. La data de 23 octombrie 2006, pârâta a depus la dosar Hotărârea nr. 170/2001 a Consiliului Local Piatra Neamț prin care s-a înființat instituția publică „CREȘA PIATRA NEAMȚ”- cu personalitate juridică.

Prin sentința civilă nr. 3631/COM din 14 decembrie 2006 a Tribunalului Neamț, secția Comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SRL Piatra Neamț, în contradictoriu cu pârâta „CREȘA PIATRA NEAMȚ”. Pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantei suma de 73.297 Ron, cu titlu de preț, suma de 39.755 Ron; penalități de întârziere și 4108 Ron, cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 13 iunie 2003, între părți s-a încheiat contractul de execuție lucrări, nr.423, în baza căruia reclamanta s-a obligat să execute și să întrețină lucrări de igienizare, iar pârâta să achite prețul de 1.586.252.372 lei.

Părțile au prevăzut că respectivul contract intră în vigoare la data de 5 mai 2003, iar termenul de executare al lucrărilor este de patru luni. Întrucât în contractul încheiat între părți s-a prevăzut obligația de plată a pârâtei, pentru suma de 1.586.252.372 lei, iar reclamanta a achitat doar suma de 853.282.239 lei, tribunalul a dispus obligarea acesteia din urmă la plata diferenței, deci a sumei de 732.970.133 lei. Deși reclamanta a susținut că valoarea lucrărilor executate a fost de 1.656.419.958 lei, prima instanță nu a obligat-o pe pârâtă, la diferența până la această sumă, reținând că obligația de plată a fost asumată pentru suma prevăzută în contract, potrivit art. 969 și art. 1073 C. civ.

În baza art. 18.2 din contract, pârâta a fost obligată și la plata penalităților în întârzierea plății prețului, scadența obligației de plată fiind la data la care reclamanta a emis factura fiscală, în raport de suma neachitată, penalitatea pe zi fiind de 109,94 Ron, respectiv suma totală de 39.755 Ron. Împotriva sentinței a declarat apel pârâta, CREȘA PIATRA NEAMȚ, care a susținut în esență că nu poate fi reținută în sarcina sa, obligația de plată în integritatea cuantumului prevăzut în contract, atâta timp cât în raportul de audit s-a reținut efectuarea unei părți din lucrările prevăzute în contract. La data de 9 martie 2007, reclamanta, în temeiul art. 293 4 C. proc.

civ., a formulat o cerere de aderare la apel, solicitând schimbarea în parte a sentinței, în sensul obligării pârâtei de a achita integral suma de 80.313 Ron; solicită prin acțiunea inițială, cu titlu de preț, al lucrărilor executate efectiv, de care profită reclamanta și au fost comandate prin actele adiționale, care fac parte integrantă din contract. Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 50 din 24 aprilie 2007 a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ, împotriva sentinței civile nr. 3631 din 14 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 4111/COM/2006 în contradictoriu cu apelanta-reclamantă SC C.C.

SRL PIATRA NEAMȚ.

A admis cererea de aderare la apel formulată de SC C.C. SRL Piatra Neamț, împotriva sentinței civile nr. 3631 din 14 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 4111/COM/2006, și, în consecință: A schimbat în parte sentința, în sensul că a obligat pârâta Creșa Piatra Neamț să-i plătească reclamantei SC C.C. SRL suma de 80.313 Ron, cu titlu de preț, în loc de 73.297 lei și suma de 4.455 lei, cheltuieli de judecată, în loc de 4.108 Ron, la instanța de fond. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței. A obligat apelanta-pârâtă să-i plătească apelantei-reclamante suma de 1.756 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorar avocat.

Pentru a pronunța această decizie instanța de control judiciar a reținut în esență că dacă pârâta ar fi exonerată de plata sumei de 80.313 lei, în patrimoniul acesteia ar opera o îmbogățire fără justă cauză în timp ce reclamanta ar fi prejudiciată cu contravaloarea materialelor și a manoperei. Potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. În ce privește apelul pârâtei, acesta a fost respins ca nefondat deoarece deși pârâta a solicitat prin motivele de apel efectuarea unei expertize, nu s-a mai prezentat în instanță, iar din oficiu, curtea de apel a reținut că în raport de actele depuse, această probă nu era concludentă.

Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs în termen legal, motivate și timbrate reclamanta SC C.C. SRL Piatra Neamț și pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență că: 1. SC C.C. SRL Piatra Neamț a arătat că a formulat în cadrul cererii de aderare la apel și cerere de schimbare a sentinței în sensul „acordării penalităților de 0,15% prevăzute la art. 18.2 din contract și începând cu data pronunțării Tribunalului că instanța de fond, 14 decembrie 2006 și până la achitarea integrală a debitului și că în mod greșit Curtea de Apel Bacău a considerat că această cerere ar fi o cerere nouă, incompatibilă în apel și a invocat dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc.

civ. Decizia Curții de Apel Bacău este în parte nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii cererii de acordare și a penalităților în continuare, penalități ivite după darea hotărârii primei instanțe. Potrivit acestui articol invocat de Curtea de Apel Bacău, nr. 294 din C. proc. civ. alin. (2), se declară ca fiind legale și admisibile cererile făcute în apel privitoare la: - dobânzi, rate, venituri ajunse la termen - orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe. În speță, întrucât pârâta după darea hotărârii primei instanțe nu și-a îndeplinit obligația de plată a debitului, aceste penalități au caracterul unor despăgubiri ajunse la termen și ivite după darea hotărârii primei instanțe și deci sunt admisibile a fi cerute pe calea apelului.

În consecință reclamanta SC C.C. SRL a solicitat în baza art. 294 alin. (2) C. proc. civ. admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea deciziei în parte atacate și obligarea pârâtei și la plata cu titlu de penalități de întârziere ivite după 14 decembrie 2006 dată la care s-a pronunțat hotărârea primei instanțe. 2. Creșa Piatra Neamț a arătat că decizia curții de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar motivele consemnate în considerente sunt contradictorii și străine de natura pricinii. Instanța nu a reținut că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că nu s-au executat lucrările conform acestui contract decontat în sumă de 85.328 lei Ron, lucrări recepționate, facturate și achitate în termen.

Instanța de apel nu a reținut că Direcția de Sănătate Publică Neamț a întocmit proces-verbal în luna ianuarie 2005 prin care a constatat neexecutarea lucrărilor de igienizare și a dispus închiderea creșei dacă obligația nu se îndeplinește până la 15 februarie 2003 iar reclamanta a executat aceste lucrări conform facturii și procesului-verbal de recepție întocmit cu SC C. SRL din care rezultă că reclamanta a executat lucrările în termenul dispus de Direcția de Sănătate Publică. Hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii deoarece a reținut ca dovadă unică de executare a lucrărilor, contractul de prestări servicii și a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei în apel de a se efectua o expertiză ca fiind neconcludentă întrucât aceasta era singura probă care putea determina instanța să pronunțe o hotărâre legală.

În consecință pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond, iar pe fond trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău în vederea efectuării expertizei. Recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente. În ceea ce privește recursul reclamantei SC C.C. SRL Piatra Neamț acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: Din examinarea actelor de la dosarul cauzei prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că instanța de apel în mod corect a apreciat actul dedus judecății și probatoriile administrate în cauză și decizia atacată nu poate fi desființată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 39.755 lei cu titlu de penalități de întârziere, sumă acordată de prima instanță. Potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, astfel că instanța a făcut corect aplicarea acestui text de lege iar cererea formulată de SC C.C. SRL Piatra Neamț apare ca nelegală în raport de dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ. În ceea ce privește recursul pârâtei CREȘA PIATRA NEAMȚ acesta este nefondat pentru următoarele considerente: 1.Primul motiv de recurs vizează o pretinsă înrăutățire a situației în propria cale de atac.

În mod corect instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 293 4 C. proc. civ. care permite persoanei care nu a declarat apel să formuleze o cerere de aderare la apel la apelul declarat în cauză și să solicite modificarea sentinței în sensul solicitat de titularul cererii de aderare la apel. Aceasta este o posibilitate prevăzută de codul de procedură civilă cu caracter legal, deoarece dispozițiile art. 293 4 C. proc. civ. se referă la posibilitatea intimatului care este în drept chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul părții potrivnice, și să ceară schimbarea hotărârii iar această cerere trebuie să fie făcută până la prima zi de înfățișare. În consecință în mod corect instanța de apel a analizat cererea reclamantei de aderare de apel și a soluționat-o corect pe fondul său.

2.Cel de-al doilea motiv de recurs ce vizează acordarea a mai mult decât s-a cerut prin acțiune, este nefondat deoarece din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamanta prin acțiunea introductivă de la instanța de fond a solicitat suma totală de 80.313 lei Ron și instanța de apel a admis acțiunea reclamantei și a acordat exact suma de 80.313 lei, nefiind vorba de acordarea nici unei sume în plus. S-a mai invocat în cauză că s-ar fi executat de o altă societate comercială SC U.C. SRL lucrări de montare a gresiei pe hol și pe casa scării dar aceste lucrări nu au fost cuprinse în contract. Această lucrare nu a fost niciodată cuprinsă în situația de plată a SC C.C. S.R.L., nici în caietul de sarcini, nici în contract și SC C.C.

SRL nu a solicitat bani pentru această lucrare. Cel de-al treilea motiv de recurs este nefondat și reprezintă prezentarea unei situații interne în care se face corespondență între ordonatorul principal și ordonatorul secundar de credite iar aceste aspecte nu au legătură cu executarea lucrărilor.

În ceea ce privește motivul de recurs prin care se critică respingerea probei cu expertiză și trimiterea cauzei spre rejudecare este nefondat deoarece pe de o parte această probă nu este necesară întrucât ordinatorul principal de credite, Primăria Neamț a desemnat o comisie de audit formată din ingineri constructori care în timp util, respectiv în perioada de garanție când se putea constata existența lucrărilor a procedat la măsurarea metrică a fiecărei lucrări din punct de vedere a suprafeței, materialelor, manoperei și calității lucrărilor și a întocmit o notă de constatare precum și o minută în care stipulat restul de plată, rest de plată care a fost cuprins în toate listele de creditori, iar pe de altă parte această probă nu poate fi concludentă deoarece în cauză este vorba de lucrări de reparații și de întreținere care au o garanție de 12 luni iar de la efectuarea lucrărilor au trecut 4 ani.

Față de cele ce preced rezultă că decizia atacată este legală și în consecință, Înalta Curte va respinge recursurile în considerarea art. 312 pct. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanta SC C.C. SRL Piatra Neamț și de pârâta CREȘA PIATRA NEAMȚ împotriva deciziei nr. 50 din 24 aprilie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2008 .