ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3008/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3008/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 3
noiembrie 2006 reclamantul A.I. a solicitat anularea Ordinului nr. 470 din 5
octombrie 2006 emis de Președintele C.N.A.S., prin care a fost sancționat cu
reducerea salariului de bază și a indemnizației de conducere cu 10% pe o
perioadă de 3 luni. De asemenea, reclamantul a solicitat 20.000 lei daune
morale.
În motivarea cererii s-a arătat că s-a
efectuat un control pentru activitatea desfășurată în perioada 2003 – semestrul
I al anului 2006, în urma căruia s-a emis raportul nr. 547 din 7 septembrie
2006 și apoi ordinul contestat; că nu s-a efectuat o cercetare prealabilă; că
nu i-au fost comunicate anexele actului de control, că a fost depășit termenul
de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 268 C. muncii; că perioada controlată
trebuia să înceapă cu data de 1 august 2005 când a încheiat contractul de management.
De asemenea, contestatorul a arătat că
exista semnătura directorului economic al C.A.S. Prahova pe contractele de
furnizare de servicii medicale; că i s-a imputat neexerecitarea tuturor căilor
de atac în cadrul unor litigii existente pe rolul instanțelor judecătorești,
fiind vorba în realitate doar de un singur litigiu promovat la inițiativa C.N.A.S.
împotriva SC P.I. SRL Ploiești, cu privire la recuperarea unor sume de bani
aferente unor investigații medicale decontate, proces câștigat de societate la Judecătoria Ploiești, în mod justificat, deoarece normele metodologice de aplicare a
contractului de prestări servicii pentru anul 2001 nu cuprindeau prevederi care
să interzică o atare metodă de lucru; că organul de control a reținut în
sarcina sa neaplicarea unor măsuri unitare de sancționare a furnizorilor de
servicii în situația constatării de abuzuri în prescrierea de investigații
paraclinice în perioada 2003-2005. Referitor la acest aspect, contestatorul
susține că a aprobat în perioada menționată toate propunerile comisiilor
constituite în acest scop, cu excepția a două cazuri, când a invalidat
propunerile pentru insuficienta fundamentare a măsurilor de sancționare și a
documentelor justificative.
Cu privire la comisia de evaluare a
laboratoarelor pentru anii 2003-2004, se arată în contestație, nu a existat
nici un caz de incompatibilitate sau de conflict de interese, cum reține în mod
eronat actul de control.
Referitor la pretinsa nerespectare a unui
criteriu unitar la repartizarea sumelor suplimentare revenite prin
rectificările bugetare pentru furnizorii de servicii farmaceutice,
contestatorul susține că a fost efectuat cu stricta respectare a prevederilor
legale în vigoare.
Prin sentința civilă nr. 258/2006 a Curții
de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a
fost admisă în parte, ordinul contestat a fost anulat și pârâta a fost obligată
la 20.000 RON daune morale și 2.284,20 RON cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că reclamantul a fost
sancționat numai pentru faptul că în perioada 2003-2006 contractele de
furnizare de servicii medicale și medicamente și actele adiționale la acestea,
nu poartă viza de control financiar preventiv, pentru lipsa vizei și a
sigiliului CFP pe contractele de furnizare de servicii medicale încheiate de C.A.S.
Prahova în anul 2006; că a fost efectuată cercetarea prealabilă; că și anterior
datei de 1 august 2005 reclamantul a deținut aceeași funcție, astfel că nu s-a
încălcat principiul neretroactivității legii.
Referitor la abaterea reținută de organul
de control, curtea de apel a apreciat că actele, contractele de furnizare de
servicii medicale au fost semnate chiar de persoana nominalizată să o acorde,
directorul economic al C.A.S. Prahova, C.F., și au fost înregistrate în
registrele de control financiar-preventiv; că OMFP nr. 522/2003 are în vedere
contractele de achiziții publice și nu contractele de furnizare de servicii
medicale și medicamente.
Referitor la daunele morale instanța de
fond a apreciat că sunt justificate, deoarece contestatorul a fost supus la
presiuni psihice și a fost internat în spital, datorită înrăutățirii stării de
sănătate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs
în termen C.N.A.S.
În motivarea recursului s-a arătat, în
esență: că nu au fost respectate dispozițiile OMFP nr. 1792/2002 și nr. 522/2003,
care prevăd obligația ordonatorului de credite de a încheia angajament legal cu
terțe persoane numai cu viza de control financiar preventiv; că, potrivit
contractului de management, reclamantul avea obligația să respecte legislația
finanțelor publice pentru ordonatorii de credite.
S-a mai arătat în motivarea recursului că
dispozitivul nu este clar, întrucât, deși specifică faptul că acțiunea se
admite în parte, în realitate s-a acordat tot ce s-a cerut; că daunele morale
nu sunt legal acordate deoarece reclamantul nu a fost prejudiciat beneficiind
de drepturile salariale potrivit activității desfășurate; că nu s-a făcut dovada
legăturii de cauzalitate între ordinul contestat și incapacitatea temporară de
muncă a reclamantului.
Verificând cauza în funcție de motivarea
recursului și având în vedere dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ.,
Curtea reține următoarele:
Prin ordinul nr. 470 din 5 octombrie 2006
emis de recurentă, intimatului i s-a reținut ca abatere disciplinară și a fost
sancționat cu reducerea salariului de bază și a indemnizației de conducere cu
10% pe o perioadă de 3 luni, faptul că la nivelul C.A.S. Prahova, în perioada
2003-2006, contractele de furnizare de servicii medicale și medicamente și
actele adiționale la acestea nu poartă viza de control financiar preventiv,
astfel cum prevăd OMFP nr. 1792/2002 și nr. 522/2003.
Este incontestabil faptul că acestor
contracte li se aplică normele legale reținute în ordinul de sancționare.
Aceste acte normative prevăd că ordonatorii de credite au obligația de a
încheia angajament legal cu terțe persoane numai cu viza de control financiar
preventiv, având în vedere că este vorba despre acte juridice prin care se
creează sau se constată obligații de plată pe seama fondurilor publice, fiind
afectate fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare
aprobate.
Conform OMFP nr. 1792/2002, nr. 522/2003 și
Contractului de management încheiat de intimat cu recurenta, intimatul avea
obligația de a desemna persoana care să exercite viza de control preventiv.
Această obligație intimatul a
îndeplinit-o, astfel cum rezultă în mod explicit din adresa nr. 8181/2003 a C.N.A.S.,
adresă în care se precizează „acordul C.N.A.S. pentru numirea domnului F.C. să
exercite activitatea de control financiar preventiv”, potrivit Cap. III pct. 6
lit. b) din anexa nr. 8 la Normele metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor nr. 522/2003.
Ca urmare, contractele în cauză au purtat
aceste vize, care sunt legale și au fost înregistrate în registrele de control
financiar preventiv.
Sub acest aspect, al anulării ordinului
nr. 470/2006 al C.N.A.S., sentința este legală și temeinică.
Referitor la daunele morale de 20.000 RON
acordate reclamantului, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Din cuprinsul certificatelor de concediu
medical depuse la dosarul de fond, singurele probe administrate în acest sens,
nu rezultă afecțiunea de care a suferit reclamantul în perioada octombrie-noiembrie
Nefăcându-se dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta imputată prin
actul contestat, respectiv sancțiunea primită, și starea de boală a
intimatului, în mod greșit instanța de fond a acordat daune morale reținând
degradarea stării de sănătate ca urmare a controlului efectuat de către recurentă.
Chiar dacă intimatul a fost afectat din
punct de vedere moral ca urmare a sancțiunii aplicate, care este modică
(penalizare salarială cu 10% pe o perioadă de 3 luni), repararea morală constă
tocmai în anularea sancțiunii. În acest mod petentul a obținut satisfacerea
demersului său, întrucât instanța a desființat actul administrativ atacat.
Pentru considerentele expuse recursul va
fi admis, sentința va fi modificată în parte, în sensul că se va menține numai
în ce privește anularea actului atacat și acordarea cheltuielilor de judecată,
dar se va respinge cererea de acordare a daunelor morale, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.N.A.S.
împotriva sentinței civile nr. 258 din 19 decembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată în sensul că
respinge cererea reclamantului privind acordarea daunelor morale.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12
iunie 2007.