ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2227/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2227/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 854/ S din 20
noiembrie 2008 a Tribunalului Brașov, în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,
a fost condamnat inculpatului M.O.G. la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza Il-a lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a)
teza Il-a lit. b) C. pen.
S-a computat din pedeapsă perioada reținerii
de 24 de ore din 21 noiembrie 2006.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
s-a dispus confiscarea specială a cantității de 97,6 gr. rezină de canabis.
Inculpatul a fost obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a
reținut că, la 11 octombrie 2006, martorul C.I. a formulat un denunț prin care
a arătat că, în anul 2006, o persoană pe care o cunoaște sub numele R. i-a
propus să-i găsească cumpărători pentru hașiș alb, un amestec de hașiș și
cocaină.
Prin investigații organele de urmărire penală
au stabilit că persoana cunoscută de denunțător sub numele R. este M.O.G.
La data de 20 noiembrie 2006 inculpatul M.O.G.
l-a contactat telefonic pe martorul C.I. și i-a spus că în aceeași zi va primi
din Italia un pachet cu hașiș în greutate de 100 gr, cerându-i să-i găsească un
cumpărător. Martorul C.I. a achiesat la propunere, stabilind ca prețul de
vânzare a drogurilor să fie de 2000 euro. Concomitent a înștiințat organele de
urmărire penală.
În consecință, prin autorizația procurorului nr.
1/128/D/P/2006 s-a încuviințat procurarea de către investigatorul sub acoperire
C. a hașișului sau a altor droguri de la inculpat, autorizația fiind valabilă 5
zile.
La 20 noiembrie 2006, inculpatul M.O.G. i-a
cerut martorului R.T. să-l transporte cu autoturismul său în municipiul Brașov.
În jurul orei 23,30, inculpatul și martorul au ajuns la un P. din municipiul
Făgăraș unde a oprit un autocar care venea din Italia și din care a coborât o
femeie care avea mai multe bagaje. Inculpatul împreună cu femeia ce venea din
Italia a urcat în autoturismul martorului R.T. cu bagajele, transportând-o la
locuința acesteia. Inculpatul M.O.G. a ajutat-o pe femeie să urce bagajele în
locuința ei. Potrivit declarației martorului R.T. în mașină a rămas un pachet
care a fost luat de către inculpat.
În jurul orei 0,45 inculpatul transportat de
martorul R.T. a ajuns la intrarea în municipiul Brașov unde era așteptat de
martorul C.I. și investigatorul sub acoperire C.
Martorul C.I. a coborât din mașină și s-a
deplasat la mașina în care se afla inculpatul M.O.G. și după ce au discutat
câteva minute inculpatul s-a îndreptat către mașina în care se afla
investigatorul sub acoperire C. căruia i-a aruncat pe bancheta din spate
pachetul de mici dimensiuni, moment în care a fost imobilizat de către organele
de poliție.
În urma expertizării materialului conținut în
pachet s-a constatat că aceasta era rezină de canabis.
Prin decizia penală nr. 18/ Ap din 18 martie
2009 a Curții de Apel Brașov s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului M.O.G.,
care a solicitat achitarea, cu motivarea că nu a cunoscut ce conținea pachetul
pe care l-a livrat investigatorului sub acoperire, iar în subsidiar a solicitat
reducerea pedepsei.
Împotriva deciziei a declarat recurs
inculpatul care și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 385
9
pct.
18 și 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Deși inculpatul nu recunoaște că a cunoscut
conținutul pachetului, probele administrate în cauză infirmă apărarea acestuia.
Astfel, declarațiile constante ale martorului
C.I., procesul verbal din 20 noiembrie 2006 și procesele verbale care conțin
discuțiile purtate pe yahoo messenger între denunțător și inculpat confirmă că
inculpatul avea cunoștință de conținutul pachetului.
Activitatea infracțională a inculpatului este
relevată și de conținutul discuțiilor purtate pe Internet de inculpat cu
martorul C.I.
Nici motivul de casare referitor la
individualizarea pedepsei nu este fondat.
Față de împrejurările în care inculpatul a
comis fapta, respectiv cantitatea mare de hașiș pe care a încercat să o vândă -
103,96 gr., și față de atitudinea acestuia în cursul procesului de
nerecunoaștere a faptei și a lipsei de regret pedeapsa apare ca just
individualizată în raport de prevederile art. 72 C. pen., fiind apropiată de
minimul special prevăzut de legea specială.
În lipsa circumstanțelor atenuante o reducere
a acestei pedepse ar apărarea ca nelegală.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct.
1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului
și-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul M.O.G. împotriva deciziei penale nr. 18/ Ap din 18 martie 2009 a
Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,
reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 iunie
2009.