ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 661/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 419 din 07 octombrie 2008 a Tribunalului Galați, inculpatul O.N. a fost condamnat, la o pedeapsă principală de 4 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 în referire la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului iar, potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 01 martie 2008 la zi. S-a constatat că partea vătămată B.P.V. nu s-a constituit parte civilă. A fost obligat inculpatul O.N. la plata sumei de 1.522,32 lei cu titlul de despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele. În seara zilei de 29 februarie 2008, partea vătămată B.P.

V. se plimba împreună cu martorii R.A.C., B.D.M. și D.G.B. prin cartierul unde locuiau. La un moment dat partea vătămată a găsit, in zona blocului P., un cuțit tip baionetă artizanal, cu teacă și mâner de culoare neagră, pe care l-a luat cu el. În jurul orelor 20,00, în timp ce aceștia se îndreptau spre casele lor, în dreptul blocului N. de pe strada I.F. din municipiul Galați, s-au întâlnit cu inculpatul O.N., care se afla sub influenta băuturilor alcoolice; in cursul zilei acesta consumând cu alți cunoscuți băuturi alcoolice. Inculpatul Ie-a propus acestora să meargă la o petrecere (bairam) la frații O., la blocul N.V. de pe aceeași stradă. La intrarea in apartament partea vătămată i-a dat martorului O.C.F.

cuțitul pe care îl găsise. De asemenea, inculpatul i-a dat martorului O.C. F. un cuțit tip baionetă cu teacă și mâner de culoare maro, pe care îl avea asupra sa. Martorul O.C.F. a luat cele două cuțite si Ie-a dus in dormitor. În apartamentul respectiv se mai aflau martorii D.l. S., M.A., iar mai târziu a venit si martorul O.M. În apartament inculpatul, partea vătămată și martorii au ascultat muzică, au dansat și au consumat băuturi alcoolice, inculpatul fiind cel care a plătit băuturile. La un moment dat, în jurul orelor 1,30, inculpatul a luat din dormitor cuțitul tip baionetă cu teacă și mâner de culoare maro, s-a apropiat de partea vătămată, i-a pus brațul drept în care avea cuțitul peste gât și, fără un motiv anume, a tăiat-o in zona gâtului, zonă în care partea vătămată a început să sângereze abundent.

Inculpatul a realizat imediat gravitatea faptei, spunând „vai ce am făcut”, și, după ce a aruncat cuțitul în cadă la baie, a luat un prosop și l-a înfășurat in jurul gâtului părții vătămate. Momentul în care inculpatul a tăiat partea vătămată a fost observat de martorii D.l.S., D.G.B., O.C.F., R.C.A. și B.D.M. De asemenea și celelalte persoane care se aflau în apartament au luat cunoștință despre cele întâmplate. Inculpatul a sunat imediat la un taxi pentru a duce partea vătămată la spital și a însoțit partea vătămată în fața blocului. întrucât taximetristul nu a vrut să-i transporte, inculpatul și partea vătămată s- au deplasat la Secția 4 Poliție Galați unde a fost chemată o ambulanță care a transportat partea vătămată la spital.

Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a procedat la ridicarea cuțitului tip baionetă de care s-a folosit inculpatul la comiterea faptei, a cuțitului artizanal găsit de partea vătămată, a papucilor cu care s-a deplasat partea vătămată la secția 4 Poliție, precum și a unor probe biologice. Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părții vătămate B.P.V. rezultă următoarele: - minorul B.P.V.

prezintă plagă tăiată profundă cervico-laterală stânga și nucală, cu stare de șoc hemoragie la internare, leziune traumatică ce a putut fi produsă prin lovire cu corp tăietor, posibil cuțit; - leziunea poate data din noaptea de 29 februarie 2001 martie 2008; - la data producerii, prin profunzimea sa, cu interesare musculară și vasculară, cu stare de șoc hemoragie prin hemoragie externă, leziunea i-a pus in primejdie viata; - necesită 14 - 15 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații; - sângele victimei aparține grupei sanguine 01, Rh pozitiv; - în sângele recoltat de la victimă s-a pus în evidență 0,65g %0 alcool. - Susținerile martorilor D.G.B., O.C.F., R.C.A. și B.D.M. din cursul judecății, cum că nu ar fi văzut momentul în care inculpatul a tăiat partea vătămată au fost înlăturate ca fiind nesincere, aceștia nemotivând credibil revenirea fată de declarațiile date în faza de urmărire penală în care au arătat că au observat acest moment.

Pentru aceleași motive au fost înlăturate și susținerile martorilor D.G.B. și B.D.M., din faza judecății, cum că inculpatul nu ar fi avut la el cuțitul tip baionetă în momentul în care au intrat in locuința fraților O. și că ar fi trimis ulterior pe cineva să-l aducă de acasă. Susținerile inculpatului cum că nu ar fi tăiat partea vătămată și nu știe sau nu-și aduce aminte cine a tăiat partea vătămată au fost înlăturate întrucât nu s-au coroborat cu alte probe administrate în cauză.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii deduse judecății au fost pe deplin dovedite prin probele administrate in cauză, respectiv: declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor D.l.S., D.G.B., O.C.F., O.M.V., R.C.A., B. D.M., cu precizările arătate mai sus, parțial declarațiile inculpatului, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesele- verbale de ridicare corpuri delicte, planșele foto, raportul de constatare medico-legală, actele aflate la dosar. Cu privire la forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul tribunalul a reținut că acesta este intenția, cel puțin indirectă.

Astfel, ținând cont că zona în care inculpatul a tăiat partea vătămată (cea a gâtului) este o zonă vitală, leziunea a fost profundă, urmările grave, obiectul folosit (un cuțit tip baionetă) este apt să producă moartea, a rezultat că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (producerea morții) și, dacă nu a urmărit producerea rezultatului, a acceptat posibilitatea producerii unui astfel de rezultat. Față de considerentele sus - menționate, nu s-a putut reține că inculpatul nu ar fi acceptat rezultatul faptei sale, socotind fără temei că el nu se va produce, și, cu atât mai mult, că nu ar fi prevăzut rezultatul acesteia, deși trebuia și putea să-l prevadă. În consecință, nu s-a putut reține că inculpatul a acționat din culpă, astfel că cererea acestuia de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. (1) teza I C. pen., a fost respinsă ca nefondată.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., s-a reținut că și aceasta este nefondată, și a fost respinsă, ținând cont de urmările faptei, respectiv punerea in primejdie a vieții, chiar dacă leziunea a necesitat pentru vindecare 14-15 zile de îngrijiri medicale, și de intenția inculpatului de a ucide. Cererea de schimbare a încadrării juridice in infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) teza a II-a C. pen., a fost respinsă, întrucât, inculpatul nu a acționat doar cu intenția de a vătăma, ci cu intenția de a ucide, rezultat care însă nu s-a produs.

Cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice in infracțiunea de tentativă la omor simplu prevăzută de art. 20 C. pen., în referire la art. 174 alin. (1) C. pen., motivat de faptul că în camera în care s-a comis fapta nu se afla nici o persoană a fost respinsă, întrucât din situația de fapt reținută mai sus a rezultat că infracțiunea a fost comisă la o petrecere (bairam) care constituie o reuniune de mai multe persoane, reuniune care, în speță, nu era una de familie, săvârșirea faptei fiind văzută de mai multe persoane participante. În consecință, fapta comisă de inculpat a fost săvârșită în public conform art. 152 alin. (1) lit. d) C. pen.

La individualizarea pedepselor, principală și complementară ce s-au aplicat inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv: dispozițiile Părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei, persoana făptuitorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. S-a avut în vedere că inculpatul nu are antecedente penale dar nici nu a avut o comportare bună anterior faptei.

Chiar dacă inculpatul are referințe bune de la trei vecini de bloc și a fost achitat în două cauze penale, se constată că acesta este cercetat în 21 de dosare pentru comiterea de fapte penale, astfel că nu pot fi reținute circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.' Însă, ținând cont de stăruința depusă de inculpat pentru a înlătura rezultatul faptei, respectiv: acordarea primului ajutor părții vătămate prin acoperirea rănii cu prosoape pentru oprirea sângerării, apelarea unui taxi pentru transportul părții vătămate la spital, conducerea acesteia până în fața blocului și apoi la secția 4 Poliție Galați pentru anunțarea ambulanței, s-a reținut că inculpatul poate beneficia de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. ( 1) lit. b) C. pen.

De asemenea, având în vedere starea de beție voluntară incompletă in care s-a aflat inculpatul în momentul comiterii faptei, relațiile bune în care acesta se afla cu partea vătămată, s-a reținut că acesta poate beneficia de circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen. Pe latură civilă s-a reținut că partea vătămată B. P. nu s-a constituit parte civilă, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați s-a constituit parte civilă cu suma de 1522,32 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate. Împotriva sentinței penale nr. 419 din 07 octombrie 2008 a Tribunalului Galați au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul O.N.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a criticat hotărârea pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului redus al pedepsei aplicate inculpatului și a greșitei rețineri în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen. S-a invocat că față de modul și împrejurările concrete în care inculpatul a săvârșit fapta de obiectul folosit la săvârșirea faptei de zona vizată, de faptul că leziunea a fost profundă, nu se justifica ca în favoarea inculpatului să se rețină circumstanțe atenuante.

Sub acest aspect, chiar dacă, realizând consecințele faptei săvârșite și posibilitatea morții victimei, i-a pus acesteia un prosop în jurul gâtului pentru a stopa sângerarea și a sesizat organele de poliție, nu s-a avut în vedere că, pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, a încercat continuu să-și minimalizeze vinovăția și că este cercetat în alte 21 cauze penale vizând infracțiuni comise prin violență, fapte de ultraj, de tulburare a liniștii publice, port sau folosire de arme albe, date ce au dat dimensiune conduitei sale antisociale și periculozitatea pe care inculpatul o prezintă pentru societate. Inculpatul O.N. a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate si netemeinicie.

A susținut că încadrarea juridică corectă ar fi cea prevăzută de art. 182 alin. (2) teza a ll-a C. pen., deoarece nu a acționat cu intenția de a suprima viața persoanei vătămate. A fost vorba de o întrunire între prieteni, unde au consumat cu toții băuturi alcoolice și pe fondul consumului de alcool s-au jucat cu cuțitele, a vrut să o sperie și să o intimideze pe partea vătămată, a îmbrățișat-o dar aceasta s-a tras și atunci s-a produs tăietura. Tot în ceea ce privește încadrarea juridică a susținut că ar trebui reținută infracțiunea de tentativă de omor simplu prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., deoarece din probele administrate în cauză a rezultat că, în momentul săvârșirii faptei, în camera respectivă se afla numai el și partea vătămată, ceilalți martori se aflau în bucătărie și au venit în camera respectivă după ce au auzit un țipăt.

În subsidiar a susținut că nu are antecedente penale a avut o atitudine sinceră, și-a dat seama de gravitatea faptei săvârșite și chiar dacă era în stare avansată de ebrietate, sesizând că viața părții vătămate este în pericol, a luat un prosop și i l-a înfășurat în jurul gâtului, a sunat la ambulanță și la poliție și a solicitat reducerea pedepsei. Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a fost admis iar apelul declarat de inculpat a fost respins pentru motivele ce s-au arătat în continuare. Analizând hotărârea penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul O.N., dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc.

pen., s-a constatat că prima instanță, pe baza unei analize ample și judicioase a probelor administrate în cauză, a reținut în mod corect fapta săvârșită de inculpat cu vinovăție și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare. Astfel, din declarațiile martorilor O.C.F., D. l.S. a rezultat că inițial inculpatului și martorilor care-l însoțeau li s-a refuzat intrarea în apartamentul respectiv deoarece inculpatul era cunoscut ca fiind o fire violentă. Martorul O.C. F. a arătat că Ie-a spus acestora că nu poate să-i primească în apartament fiindu-i frică să nu iasă scandal, însă inculpatul a insistat și în aceste condiții a fost luat de către însoțitorii săi. Aceștia s-au întors peste 10 minute și de această dată inculpatul a intrat efectiv peste martor în apartament.

A arătat martorul că nu a avut efectiv cum să-l refuze pe O.N. știindu-l ca fiind un individ violent și văzându-l băut. Martorul D.l.S. a arătat că în momentul în care inculpatul a fost văzut pe vizor, martorul O.C.F. i-a zis lui și martorului M.A. să se ascundă în dormitor pentru ca inculpatul să se convingă că acolo nu este petrecere. Același martor a arătat că inculpatul s-a comportat normal cu cei străini de gașca lui, dar îi lua la mișto și le mai dădea câte un pumn „bărbătește” prietenilor săi, îi lovea în glumă cu pumnii și picioarele, fără un motiv anume. Același martor a arătat că, deoarece partea vătămată a refuzat să mai bea, inculpatul a strâns-o de gât și i-a pus mâna pe față, fără ca partea vătămată să poată reacționa în vreun fel.

S-a mai reținut că lovirea victimei cu un cuțit tip baionetă în zona gâtului constituie o activitate care, prin însăși materialitatea sa, vădește că inculpatul a prevăzut moartea victimei, ca rezultat posibil al acțiunii sale. Săvârșind fapta care a pus în pericol viața victimei, inculpatul, chiar dacă nu a dorit rezultatul letal, l-a acceptat în mod conștient ceea ce înseamnă că a acționat cu intenția de a ucide. Așa fiind, nu s-a putut reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin (2) teza a ll-a C. pen., ci o tentativă la infracțiunea de omor calificat. La stabilirea încadrării juridice relevant s-a considerat faptul că, plaga profundă i-a pus viața victimei în primejdie, că rezultatul letal nu s-a produs datorită intervenției prompte a medicilor, cât și numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea victimei.

Nici cererea inculpatului în sensul schimbării încadrării juridice în infracțiunea de tentativă de omor simplu prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., nu a fost considerată fondată. Potrivit art. 152 lit. d) C. pen., fapta se consideră săvârșită în public când a fost comisă într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante. În cauză, infracțiunea a fost săvârșită în prezența a 6 martori și nu s-a putut reține că reuniunea respectivă a avut caracter de familie în condițiile în care, cel puțin martorii O.C.F., O. M.V. și D.l.S. îl cunoșteau doar din vedere pe inculpat, știau că acesta este o fire violentă și au încercat să-l împiedice să intre în apartament.

Având în vedere modul și împrejurările concrete în care inculpatul a săvârșit fapta, gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite dar și circumstanțele personale ale inculpatului, se constată că în mod greșit prima instanță a reținut că inculpatul poate beneficia de circumstanțe atenuante. Considerarea lor ca circumstanțe atenuante și pe cale de consecință să coboare pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege. S-a mai constatat că la aprecierea unor împrejurări ca circumstanțe atenuante, trebuie să se aibă în vedere gradul ridicat de pericol, ansamblul condițiilor în care a fost săvârșită, pericolul social concret al faptei săvârșite, de urmările produse și de orice elemente de apreciere privitoare la persoana inculpatului.

În cauză, prima instanță nu a avut în vedere că inculpatul are doar 7 clase, nu și-a satisfăcut stagiul militar, deși are 24 de ani, nu are nici o ocupație și din probele administrate în cauză a rezultat că este o fire violentă și care persistă în activitatea infracțională. Relevant sub acest aspect este procesul - verbal încheiat de secția 4 Poliție din care a rezultat că inculpatul este cercetat penal în alte 21 de dosare, multe dintre acestea vizând infracțiuni comise prin violență, fapte de ultraj, tulburarea liniștii publice, port sau folosire de arme albe, furt, violare de domiciliu, distrugere. Faptul că inculpatul imediat după tăierea părții vătămate realizând gravitatea faptei săvârșite a înfășurat cu un prosop în zona gâtului poate fi reținut ca un element de individualizare, care să fie avut în vedere la aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut, de lege.

Nici starea de ebrietate voluntară nu s-a putut reține ca circumstanță atenuantă atâta timp cât anterior, în timpul și după comiterea faptei inculpatul a acționat nealterat. Sub acest aspect s-a avut în vedere că inculpatul, pe motiv că partea vătămată refuză să mai bea, a strâns-o de gât, i-a pus palma peste față, după care a mers în dormitor a luat cuțitul, a revenit în sufragerie și a tăiat-o pe partea vătămată, sub privirile neputincioase ale martorilor. Față de aceste considerente s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și în rejudecare: A înlăturat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. ( I) lit. b) și alin. (2) C. pen. și a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului O.N.

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 în referire la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. (i) C. pen., de la 4 ani și 6 luni închisoare la 7 ani și 6 luni închisoare. S-au menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul O.N. Conform art. 383 alin. ( I I ) în referire la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. în baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 01 martie 2008 până la data de 18 decembrie 2008. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., a obligat pe inculpatul O.N. la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs inculpatul O.N., care a criticat-o prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385 9 , pct. 17 și 14 C. proc. pen. Apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., învederând instanței faptul că inculpatul nu a avut intenția de a ucide, iar în raport de această încadrare juridică stabilirea unei pedepse în limitele legale. În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei, să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului, acesta fiind sincer, a dat dovadă de spirit civic ajutând victima și nu are antecedente penale, astfel a considerat că se pot reține și dispozițiile art. 73 lit. b) C. proc.

pen., având în vedere beția voluntară în care se afla inculpatul, precum și faptul că acesta era în relații bune cu victima, depunând acte în circumstanțiere. Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385 9 , pct. 17 și 14 C. proc. pen., astfel cum s-a susținut oral la termenul de astăzi 25 februarie 2009 de către apărătorul desemnat din oficiu, cât și din oficiu, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor urma.

Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat, rezultă că instanța de fond în mod judicios și motivat a stabilit vinovăția inculpatului O.N., în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, în raport cu situația de fapt reținută, fapta acestuia constând în aceea că a lovit victima cu un cuțit tip baionetă în zona gâtului, aceasta constituind o activitate care, prin însăși materialitatea sa, vădește că inculpatul a prevăzut moartea victimei, ca rezultat posibil al acțiunii sale. Săvârșind fapta care a pus în pericol viața victimei, inculpatul, chiar dacă nu a dorit rezultatul letal, l-a acceptat în mod conștient ceea ce înseamnă că a acționat cu intenția de a ucide.

Astfel, Înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficientă dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta pentru care acesta a fost trimis în judecată și condamnat a fost corect încadrată juridic. Înalta Curte consideră că nu poate avea în vedere critica inculpatului O.N., cu privire la nevinovăția sa în raport de fapta pentru care a fost condamnat, aceasta fiind infirmată de probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor D.l.S., D.G.B., O.C.F., O.M.V., R.C.A., B. D.M., cu precizările arătate mai sus, parțial declarațiile inculpatului, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesele- verbale de ridicare corpuri delicte, planșele foto, raportul de constatare medico-legală, actele aflate la dosar.

În condițiile în care, inculpatul O.N., în loc public - reuniune de mai multe persoane, a aplicat victimei B.P.V. o lovitură cu cuțitul tip baionetă, corp apt de a ucide în zona gâtului, regiune vitală, cauzându-i o plagă tăiată profundă cervico - laterală stg. și nucală, cu stare de șoc hemoragie la internare, leziune care prin profunzimea sa, cu interesare musculară și vasculară și stare de șoc hemoragie prin hemoragie externă i-a pus în primejdie viața, în mod corect s-a reținut că fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., în referire la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 lit. i) C. pen. În plângerea și declarațiile părții vătămate B.P.

V. și din declarațiile martorilor D.l.S., D. G.B., O.C.F., O.M.V., R. C.A. și B.D.M. a rezultat că, imediat după incidentul de mai sus, inculpatul O.N. a luat din dormitor cuțitul tip baionetă, cu teacă și mâner culoare maro, i-a îndepărtat pe martorii R.A.C., B.D. și D.G. B. înspre fereastră și s-a apropiat de partea vătămată B.P.V. I-a pus brațul drept peste gât și deși partea vătămată manifesta frică și-i cerea inculpatului să stea liniștit, fără un motiv anume, inculpatul a tăiat-o pe partea vătămată în zona gâtului, acesteia începând să-i curgă sânge din abundență. Relevant a fost considerat și faptul că inculpatul are 24 de ani în timp ce partea vătămată are numai 16 ani. Din raportul de constatare medico - legală nr. 182/ E din 01 martie 2008 a rezultat că partea vătămată a prezentat plagă tăiată profundă cervico - laterală stg.

și nucală - cu stare de șoc hemoragie la internare, leziune care prin profunzimea sa, cu interesare musculară și vasculară și stare de șoc hemoragie prin hemoragie externă i-a pus în primejdie viața. Fată de situația de fapt reținută corect de către instanța de fond și însușită și de prima instanță de control judiciar, Înalta Curte a constatat că încadrarea juridică dată faptei săvârșită de inculpat este corespunzătoare.

De asemenea, în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului O.N., Înalta Curte apreciază că a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpat dar și de circumstanțele personale ale acestuia, inculpatul deși nu are antecedente penale este cercetat într-un număr de 21 de dosare penale multe dintre acestea vizând infracțiuni comise prin violență, fapte de ultraj, tulburarea liniștii publice, port sau folosire de arme albe, furt, violare de domiciliu, distrugere, inculpatul are doar 7 clase, nu și-a satisfăcut stagiul militar, deși are 24 de ani, nu are nici o ocupație și din probele administrate în cauză a rezultat că este o fire violentă și care persistă în activitatea infracțională.

În ceea ce privește starea de ebrietate voluntară nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă, așa cum prevăd dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen., deoarece, chiar în condițiile unei infracțiuni spontane, inculpatul a acționat conștient în timpul și după comiterea acesteia. În mod corect s-a apreciat că nu se pot reține nici circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât, deși inculpatul s-a prezentat la secția 4 Poliție, acesta nu a recunoscut comiterea faptei, nu a avut o comportare sinceră, căutând diferite scuze pentru a-și minimaliza răspunderea. Pedepsele aplicate în cauză reflectă o justă și completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen.

, cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen. În raport de cele arătate, Înalta Curte apreciază că nici critica formulată de inculpatul O.N., privind greșita individualizare a pedepselor nu poate fi reținută, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate dispusă față de inculpatul O.N., asigură realizarea funcțiilor de exemplaritate și educativă, dând posibilitatea reintegrării sociale viitoare a acestuia, nefiind aplicabil cazul de casare invocat respectiv art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. În baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.N., împotriva deciziei penale nr. 40/ A din 18 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția pentru cauze cu minori. Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 01 martie 2008 la 25 februarie 2009. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O. N., împotriva deciziei penale nr. 40/ A din 18 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 01 martie 2008 la 25 februarie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 februarie 2009.