ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 286/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 286/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 72/F din 29 mai 2008 Curtea
de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. a admis în parte
acțiunea formulată de reclamanta SC S.A. SA în contradictoriu cu pârâtul
Guvernul României și, în consecință: a dispus anularea parțială a Anexei nr. 2
aparținând H.G. nr. 975 din 5 septembrie 2002 privind atestarea domeniului
public al municipiului Sfântu-Gheorghe, pozițiile 196 - conductă de termoficare
de la SC I. SA Sfântu-Gheorghe la cartierul Sud-Est până la punctul termic, 282
- teren joacă pentru copii din str.Crângului, în suprafață de 1300 m.p. și
poziția 286 - denumit teren de joacă pentru copii, din str.Crângului în
suprafață de 400 m.p.
A mai constatat că la
poziția nr. 349 cod 1.3.7.2. din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 975/2002 se află
imobilul proprietatea municipiului Sfântu-Gheorghe, situat în str.Locotenent
Păiuș David, în suprafață de 1150 m.p. având destinația de parcare; a respins
celelalte pretenții ale reclamantei; a respins cererea de intervenție în
interes propriu formulată de intervenientul Consiliul Local al municipiului
Sfântu-Gheorghe; a respins cererea de intervenție în interesul pârâtului
Guvernul României formulată de intervenientul M.I.R.A.
În motivarea sentinței se
reține că reclamanta și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenurilor
cuprinse în Anexa nr. 2 la H.G. nr. 975/2002 la pozițiile nr. 196, 282 și 286,
atât prin Certificatul de proprietate asupra terenurilor nr. M03 nr. 361 din 26
iulie 1993 emis de Ministerul Industriilor, cât și prin Cărțile funciare nr. 7350
și 13576 ale orașului Sfântu-Gheorghe, precum și prin expertiza topometrică
efectuată în cauză.
Împotriva acestei sentințe
au formulat recurs Guvernul României și M.I.R.A., susținând că hotărârea
atacată este netemeinică și nelegală, atât pentru greșita soluționare a
excepții tardivității acțiunii, cât și pentru aspecte de fond, în sensul că nu
s-a ținut seama de efectele juridice ale hotărârilor consiliului local prin
care imobilele au fost atestate în domeniul public al municipiului.
Astfel, recurentul Guvernul
României precizează că încheierea de ședință din 11 decembrie 2006 prin care a
fost respinsă excepția tardivității acțiunii a fost pronunțată cu încălcarea art.
11 din Legea nr. 554/2004 care prevede un termen limită, de decădere, de un an
de la data comunicării actului administrativ individual, pentru formularea
acțiunii în anulare.
Se precizează că anexele
H.G. nr. 975/2002 au fost publicate în M. Of. nr. 694bis/23.09.2002, fiind
aduse astfel la cunoștință publică, reclamanta-intimată având posibilitatea să
consulte aceste anexe din chiar momentul publicării.
Se susține că inclusiv în
varianta susținută de reclamanta-intimată privind comunicarea pe data de 19
iunie 2006, precizarea de acțiune din 10 decembrie 2007 pentru poziția 286,
este tardiv formulată.
Pe fond, recurenții arată că
H.G. nr. 975/2002 cu modificările și completările ulterioare a fost adoptată
conform art. 107 din Constituție și dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu
modificările și completările ulterioare, pe baza însușirii inventatorului
bunurilor care aparțin domeniului public prin Hotărârea Consiliului Local al
municipiului Sfântu Gheorghe nr. 86 din 10 iulie 2002, act adus, de asemenea,
la cunoștință publică.
În drept, motivele de recurs
au fost încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivul de recurs referitor la excepția
peremptorie și dirimantă a tardivității acțiunii, Înalta Curte constată că
recursurile sunt întemeiate.
Astfel, în mod greșit instanța
de fond a considerat că SC S.A. SA a luat cunoștință de Anexa 2 la H.G. nr. 975/2002
abia la 19 iunie 2006, când a achiziționat M. Of. nr. 694bis/23.09.2002, din
moment ce la dosar au fost depuse înscrisuri din care rezultă că între
reclamantă și Municipiul Sfântul-Gheorghe s-au purtat mai multe procese având
ca obiect anularea inventarului domeniului public al municipiului Sfântu-Gheorghe.
În acest sens, dosarul nr. 2108/2004 soluționat în fond de către Judecătoria
Sfântu-Gheorghe, a avut ca obiect acțiunea inițiată de SC S.A. SA pentru
revendicarea imobilelor incluse în inventarul domeniului public la pozițiile
196, 282, 283, 284, 285 și 349, în recurs cauza formând obiectul dosarului nr. 181/CA/2005
al Curții de Apel Brașov; în cadrul acestui proces i-au fost comunicate
reclamantei-intimate H.G. nr. 975/2002 și anexele atacate în prezentul litigiu.
Pentru considerentele
arătate, Înalta Curte reține că reclamanta-intimată a lua cunoștință de actul
administrativ atacat încă din anul 2004, în cadrul dosarelor menționate, astfel
că potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004, acțiunea formulată la 7 septembrie 2006
este tardivă.
Pe cale de consecință, în
baza art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ., cu referire la art. 312 C.
proc. civ. recursul va fi admis, modificându-se hotărârea atacată în sensul
respingerea acțiunii ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate
de M.I.R.A. și Guvernul României împotriva sentinței nr. 72/F din 29 mai 2008 a
Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată în
sensul că respinge acțiunea ca fiind tardiv formulată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 ianuarie 2009.