ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 286/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 72/F din 29 mai 2008 Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC S.A. SA în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și, în consecință: a dispus anularea parțială a Anexei nr. 2 aparținând H.G. nr. 975 din 5 septembrie 2002 privind atestarea domeniului public al municipiului Sfântu-Gheorghe, pozițiile 196 - conductă de termoficare de la SC I. SA Sfântu-Gheorghe la cartierul Sud-Est până la punctul termic, 282 - teren joacă pentru copii din str.Crângului, în suprafață de 1300 m.p. și poziția 286 - denumit teren de joacă pentru copii, din str.Crângului în suprafață de 400 m.p.

A mai constatat că la poziția nr. 349 cod 1.3.7.2. din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 975/2002 se află imobilul proprietatea municipiului Sfântu-Gheorghe, situat în str.Locotenent Păiuș David, în suprafață de 1150 m.p. având destinația de parcare; a respins celelalte pretenții ale reclamantei; a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul Consiliul Local al municipiului Sfântu-Gheorghe; a respins cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul M.I.R.A. În motivarea sentinței se reține că reclamanta și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenurilor cuprinse în Anexa nr. 2 la H.G. nr. 975/2002 la pozițiile nr. 196, 282 și 286, atât prin Certificatul de proprietate asupra terenurilor nr. M03 nr. 361 din 26 iulie 1993 emis de Ministerul Industriilor, cât și prin Cărțile funciare nr. 7350 și 13576 ale orașului Sfântu-Gheorghe, precum și prin expertiza topometrică efectuată în cauză.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Guvernul României și M.I.R.A., susținând că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, atât pentru greșita soluționare a excepții tardivității acțiunii, cât și pentru aspecte de fond, în sensul că nu s-a ținut seama de efectele juridice ale hotărârilor consiliului local prin care imobilele au fost atestate în domeniul public al municipiului. Astfel, recurentul Guvernul României precizează că încheierea de ședință din 11 decembrie 2006 prin care a fost respinsă excepția tardivității acțiunii a fost pronunțată cu încălcarea art. 11 din Legea nr. 554/2004 care prevede un termen limită, de decădere, de un an de la data comunicării actului administrativ individual, pentru formularea acțiunii în anulare.

Se precizează că anexele H.G. nr. 975/2002 au fost publicate în M. Of. nr. 694bis/23.09.2002, fiind aduse astfel la cunoștință publică, reclamanta-intimată având posibilitatea să consulte aceste anexe din chiar momentul publicării. Se susține că inclusiv în varianta susținută de reclamanta-intimată privind comunicarea pe data de 19 iunie 2006, precizarea de acțiune din 10 decembrie 2007 pentru poziția 286, este tardiv formulată. Pe fond, recurenții arată că H.G. nr. 975/2002 cu modificările și completările ulterioare a fost adoptată conform art. 107 din Constituție și dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, pe baza însușirii inventatorului bunurilor care aparțin domeniului public prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Sfântu Gheorghe nr. 86 din 10 iulie 2002, act adus, de asemenea, la cunoștință publică.

În drept, motivele de recurs au fost încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivul de recurs referitor la excepția peremptorie și dirimantă a tardivității acțiunii, Înalta Curte constată că recursurile sunt întemeiate. Astfel, în mod greșit instanța de fond a considerat că SC S.A. SA a luat cunoștință de Anexa 2 la H.G. nr. 975/2002 abia la 19 iunie 2006, când a achiziționat M. Of. nr. 694bis/23.09.2002, din moment ce la dosar au fost depuse înscrisuri din care rezultă că între reclamantă și Municipiul Sfântul-Gheorghe s-au purtat mai multe procese având ca obiect anularea inventarului domeniului public al municipiului Sfântu-Gheorghe.

În acest sens, dosarul nr. 2108/2004 soluționat în fond de către Judecătoria Sfântu-Gheorghe, a avut ca obiect acțiunea inițiată de SC S.A. SA pentru revendicarea imobilelor incluse în inventarul domeniului public la pozițiile 196, 282, 283, 284, 285 și 349, în recurs cauza formând obiectul dosarului nr. 181/CA/2005 al Curții de Apel Brașov; în cadrul acestui proces i-au fost comunicate reclamantei-intimate H.G. nr. 975/2002 și anexele atacate în prezentul litigiu. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte reține că reclamanta-intimată a lua cunoștință de actul administrativ atacat încă din anul 2004, în cadrul dosarelor menționate, astfel că potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004, acțiunea formulată la 7 septembrie 2006 este tardivă.

Pe cale de consecință, în baza art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ., cu referire la art. 312 C. proc. civ. recursul va fi admis, modificându-se hotărârea atacată în sensul respingerea acțiunii ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de M.I.R.A. și Guvernul României împotriva sentinței nr. 72/F din 29 mai 2008 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca fiind tardiv formulată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2009.