- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 31 octombrie 2006
- Stat pârât
- TUR
- Articole
- Articolul 5
- Concluzia
- Excepție preliminară
- Încălcare — Articolul 5
- Restul cererii — inadmisibil
- Prejudiciu moral — sumă acordată
- Cheltuieli de judecată — cerere respinsă
- Cheltuieli de judecată — sumă acordată
Sahin și Surgec împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Reclamanții s-au născut în 1979 și, respectiv, în 1973 și au fost reținuți în închisoarea Malatya la momentul depunerii cererilor lor la Curte. La 1 noiembrie 2001, reclamanții au fost arestați și arestați în custodie de poliție pe suspectul de implicarea lor în activitățile PKK (Partiul muncitorilor din Kurdistan). La 9 noiembrie 2001, Curtea judecătorilor Tunceli a ordonat retragerea lor în custodie. Procurorul public de la Curtea de Securitate de Stat Malatya în acuzarea sa, din 7 decembrie 2001, a acuzat primul reclamant de aderare la PKK și al doilea reclamant de asistență și abținerea acestei organizații.
Acuzațiile au fost formulate în temeiul articolelor 168 și 169 din Codul Penal și al articolului 5 din Legea nr. 3713. La 10 septembrie 2002, Curtea de Securitate de Stat Malatya a condamnat reclamanții în calitate de acuzați și condamnați primii solicitanți la 12 ani și șase luni de închisoare și al doilea la trei ani și nouă luni de închisoare și la o amendă de 177.957.000 de lira turcă. 10. Părțile nu au prezentat documente referitoare la rezultatul procedurii penale. Cu toate acestea, în observațiile lor privind satisfacția echitabilă, din 21 iulie 2005, reclamanții au declarat că Curtea de Securitate de Stat Malatya, în temeiul Legii nr. 4959 din 29 iulie 2003 privind reabilitarea (topluma Kazandırma), a hotărât să nu condamne reclamanții (ceza tertibi) și să suspende procedura.
În plus, acestea au susținut că această decizie a fost susținută de Curtea de Casație. 11. O descriere a dreptului intern relevant la momentul material poate fi găsită în Daș v. Hotărârea Turciei (nu. 74411/01, § 18, 8 noiembrie 2005).
6. The applicants were born in 1979 and 1973 respectively and were detained in Malatya prison at the time of the lodging of their applications with the Court. 7. On 1 November 2001 the applicants were arrested and taken into police custody on suspicion of their involvement in the activities of the PKK (The Kurdistan Workers’ Party). On 9 November 2001 the Tunceli Magistrates’ Court ordered their remand in custody. 8. The public prosecutor at the Malatya State Security Court in his indictment, dated 7 December 2001, accused the first applicant of membership of the PKK and the second applicant of aiding and abetting that organisation.
The charges were brought under Articles 168 and 169 of the Criminal Code and Article 5 of Law no. 3713. 9. On 10 September 2002 the Malatya State Security Court convicted the applicants as charged and sentenced the first applicant to twelve years and six months’ imprisonment and the second applicant to three years and nine months’ imprisonment and a fine of 177,957,000 Turkish liras. 10. The parties did not submit any documents pertaining to the outcome of the criminal proceedings. However, in their submissions on just satisfaction, dated 21 July 2005, the applicants stated that the Malatya State Security Court, pursuant to Law no. 4959 of 29 July 2003 on rehabilitation (topluma kazandırma), had decided not to sentence the applicants (ceza tertibi) and suspended the proceedings.
They further submitted that this decision was upheld by the Court of Cassation. 11. A description of the relevant domestic law at the material time can be found in Daș v. Turkey judgment (no. 74411/01, § 18, 8 November 2005).