ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 412/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 592 din 26 februarie 2008 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P. și a admis acțiunea formulată de reclamantul P.F. în contradictoriu cu această autoritate publică, dispunând obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire a reclamantului, pentru suma stabilită prin sentința civilă nr. 2426 din 7 noiembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosar nr. 1393/2003.

În motivarea sentinței se reține că potrivit art. 13, titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor acordate potrivit acestei legi se constituie în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, comisie formată din 9 noiembrie - inclusiv președintele A.N.R.P.; în consecință, având în vedere organizarea comisiei menționate și subordonarea sa față de A.N.R.P., rezultă că această autoritate are calitate procesuală pasivă. Totodată, instanța de fond a stabilit că reclamantul îndeplinește condițiile legale pentru emiterea titlului de despăgubire, întrucât dispoziția de restituire prin echivalent împreună cu dosarul de restituire și sentința civilă nr. 2426 din 7 noiembrie 2003 a Tribunalului Călărași au fost înaintate de Primăria municipiului Oltenița la Comisia Centrală încă din anul 2007, fiind depășit „termenul rezonabil” de soluționare a unei cereri.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 alin. (4) – (7) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta A.N.R.P., susținând că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, atât pentru considerente de procedură, cât și pentru motive de fond. Astfel, sub aspect procedural se invocă greșita soluționare a excepției calității procesuale pasive a A.N.P.R., față de dispozițiile art. 13 alin. (1) titlul VII din Legea nr. 247/2005, modificată și completată prin O.U.G. nr. 81/2007, potrivit cărora Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este cea care dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire.

Pe fondul cauzei recurenta menționează împrejurarea că reclamantul-intimat nu a depus sentința civilă nr. 2426 din 7 noiembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Călărași, fapt ce a condus la tergiversarea emiterii deciziei conținând titlul de despăgubiri; în prezent dosarul petentului se află într-un stadiu avansat de soluționare, urmând a fi inclus pe ordinea de zi. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs, care se încadrează în drept în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente: În mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P., în cadrul acțiunii având ca obiect obligarea la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, în cadrul procedurii instituite de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele modificări adiacente, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 13 alin. (1) titlul VII din Legea nr. 247/2005, modificată și completată prin O.U.G.

nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, „Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă (...) se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții: a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire; b) ia alte măsuri, necesare aplicării prezentei legi”. Simplul fapt că în componența Comisiei se află președintele și vicepreședintele A.N.R.P. nu constituie un argument suficient pentru a conchide, astfel cum a făcut instanța de fond, că A.N.R.P.

are calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu, cele două autorități având organizare și atribuții distincte. Potrivit art. 2 din H.G. nr. 361/2005, modificată și completată prin H.G. nr. 1068/2007, A.N.R.P. acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată. De asemenea, autoritatea asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri fiind în exclusivitate atributul comisiei. Pentru considerentele menționate, Înalta Curte constată că în mod greșit prima instanță a trecut la soluționarea în fond a acțiunii, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P.

și, în consecință, în baza art. 304 pct. 9 cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi admis, modificându-se în tot hotărârea atacată și fiind respinsă acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive a autorității pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.N.R.P. împotriva sentinței civile nr. 592 din 26 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot sentința atacată în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale a pârâtei A.N.R.P. și în consecință, respinge acțiunea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2009.