ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2426/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2426/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Obiectul acțiunii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC C.R. SA
a chemat în judecată pe pârâta A.F.P.C.M. județul Neamț, solicitând suspendarea
executării Deciziei nr. 235 din 31 octombrie 2008 de impunere privind
obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală finalizată prin
raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 3729 din 31 octombrie 2008,
până la pronunțarea instanței de fond cu privire la anulara actului
administrativ-fiscal a cărui suspendare s-a solicitat.
Motivele de fapt și de
drept care au stat la baza formulării cererii
Cererea a fost întemeiată în
drept pe dispozițiile art. 215 alin. (2) C. proc. fisc., coroborat cu art. 14 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.
S-a arătat că reclamanta a
formulat contestație împotriva deciziei nr. 235/2008, nesoluționată până în
momentul introducerii acțiunii.
Catul bine justificat este
dat de:
- nerespectarea Deciziei
A.N.A.F. nr. 308 din perspectiva reanalizării tuturor aspectelor;
- Decizia nr. 235 a fost
emisă cu încălcarea legii.
Paguba iminentă este
evidențiată de faptul că: ultimele două exerciții financiare au fost încheiate
de societate cu pierderi substanțiale; s-a instituit sechestru asigurator
asupra celui mai important activ al societății; reclamanta este furnizor de gaz
metan și energie electrică; imposibilitatea asigurării condițiilor de muncă
unui număr de 700 de salariați; blocarea producției; nerespectarea contractelor
comerciale.
Hotărârea instanței de
fond
Prin sentința civilă nr. 1
din 6 ianuarie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 818/32/2008, Curtea de Apel Bacău
a admis cererea și a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 235
din 31 octombrie 2008 până la pronunțarea instanței de fond.
Motivele de fapt și de
drept care au format convingerea instanței de fond
S-au constatat a fi îndeplinite
condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv: plângerea
prealabilă, cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Sub aspectul cazului bine
justificat s-a reținut aparența lipsei temeiului legal al deciziei de impunere
și a raportului de inspecție fiscală care a precedat-o.
S-a apreciat că organul de
inspecție fiscală nu a respectat în totalitate îndrumările date prin Decizia nr.
308/2008, iar încălcarea prevederilor O.M.F.P. nr. 1752/2005 ar duce la
aplicarea unei sancțiuni contravenționale, iar nu considerarea diferenței de
valoare la venit impozabil cu consecința stabilirii impozitului pe profit.
În ceea ce privește paguba
iminentă s-a reținut că executarea deciziei de impunere este de natură a-i
provoca reclamantei reale dificultăți economice și financiare.
Recurs formulat de D.G.F.P.
Neamț în nume propriu și pentru A.F.P.C.M. Neamț.
Motive de recurs ce pot fi
întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc.
civ.
4.1. Hotărârea instanței de
fond s-a dat cu aplicarea greșită a prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În speță nu s-au dovedit
cazul bine justificat și paguba iminentă.
Susținerile
intimatei-reclamante nu dovedesc cazul bine justificat.
Cheltuielile nedeductibile,
recalcularea impozitului pe profit și impozitul pe veniturile nerezidenților au
fost corect stabilite de organul fiscal.
Intimata - reclamantă nu a
dovedit nici faptul că prin executarea deciziei ar suferi o pagubă iminentă,
deoarece obligațiile fiscale sunt consecința modului defectuos de înregistrare
în contabilitate a unor cheltuieli cu efect asupra diminuării profitului
impozabil precum și calcularea incorectă a impozitului pe veniturile
persoanelor nerezidente.
4.2. Instanța de fond a înlăturat
nejustificat constatările organului fiscal bazate pe probe certe.
Apărările formulate de
intimata-reclamantă SC C.R. SA
Prin întâmpinare, intimata a
solicitat respingerea recursului ca nefondat și a reiterat motivele din acțiune
pentru care consideră că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din
Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ – fiscal
contestat.
II. Considerentele instanței
de recurs
Recursul este nefondat
Cazul bine justificat
este îndeplinit dacă sunt dovedite anumite împrejurări legate de starea de fapt
și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința
legalității actului administrativ.
Instanța de fond a
identificat asemenea împrejurări, constând în faptul că inspecția fiscală nu a
respectat în totalitate îndrumările date prin Decizia nr. 308/2008, iar
sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor reglementărilor contabile
sunt de natură contravențională.
Recurenta, prin motivele de
recurs a reiterat concluziile organului fiscal și s-a referit la fondul cererii
și nu la condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea
executării actului administrativ fiscal.
În același mod a procedat
recurenta și în ceea ce privește critica adusă sentinței de fond ca urmare a
constatării îndeplinite și a condiției pagubei iminente.
Recurenta nu a combătut cele
reținute de Curtea de Apel Bacău, arătând doar că obligațiile fiscale
suplimentare au fost stabilite datorită înregistrărilor defectuoase din
contabilitatea societății, argument ce se referă la fondul cauzei și nu este
pertinent în cazul cererii de suspendare a executării actului
administrativ-fiscal.
În fine, motivul de
recurs referitor la înlăturarea constatărilor organului fiscal și la preluarea
afirmațiilor contestatoarei este de asemenea nefondat, deoarece instanța de
fond și-a motivat soluția dată, arătând care sunt argumentele pentru care a
înlăturat anumite susțineri și pentru care a acceptat celelalte susțineri.
Față de acestea, în
temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004
modificată și completată se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.G.F.P. Neamț în nume propriu și pentru A.F.P.C.M. Neamț împotriva
sentinței nr. 1 din 6 ianuarie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială
și de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 7 mai 2009.