ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2426/2009

Obiectul acțiunii. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC C.R. SA a chemat în judecată pe pârâta A.F.P.C.M. județul Neamț, solicitând suspendarea executării Deciziei nr. 235 din 31 octombrie 2008 de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală finalizată prin raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 3729 din 31 octombrie 2008, până la pronunțarea instanței de fond cu privire la anulara actului administrativ-fiscal a cărui suspendare s-a solicitat.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării cererii Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 215 alin. (2) C. proc. fisc., coroborat cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată. S-a arătat că reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr. 235/2008, nesoluționată până în momentul introducerii acțiunii. Catul bine justificat este dat de: - nerespectarea Deciziei A.N.A.F. nr. 308 din perspectiva reanalizării tuturor aspectelor; - Decizia nr. 235 a fost emisă cu încălcarea legii. Paguba iminentă este evidențiată de faptul că: ultimele două exerciții financiare au fost încheiate de societate cu pierderi substanțiale; s-a instituit sechestru asigurator asupra celui mai important activ al societății; reclamanta este furnizor de gaz metan și energie electrică; imposibilitatea asigurării condițiilor de muncă unui număr de 700 de salariați; blocarea producției; nerespectarea contractelor comerciale.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1 din 6 ianuarie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 818/32/2008, Curtea de Apel Bacău a admis cererea și a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 235 din 31 octombrie 2008 până la pronunțarea instanței de fond.

Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de fond S-au constatat a fi îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv: plângerea prealabilă, cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Sub aspectul cazului bine justificat s-a reținut aparența lipsei temeiului legal al deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală care a precedat-o. S-a apreciat că organul de inspecție fiscală nu a respectat în totalitate îndrumările date prin Decizia nr. 308/2008, iar încălcarea prevederilor O.M.F.P. nr. 1752/2005 ar duce la aplicarea unei sancțiuni contravenționale, iar nu considerarea diferenței de valoare la venit impozabil cu consecința stabilirii impozitului pe profit. În ceea ce privește paguba iminentă s-a reținut că executarea deciziei de impunere este de natură a-i provoca reclamantei reale dificultăți economice și financiare. 4. Recurs formulat de D.G.F.P. Neamț în nume propriu și pentru A.F.P.C.M. Neamț. Motive de recurs ce pot fi întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. 4.1. Hotărârea instanței de fond s-a dat cu aplicarea greșită a prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004. În speță nu s-au dovedit cazul bine justificat și paguba iminentă. Susținerile intimatei-reclamante nu dovedesc cazul bine justificat. Cheltuielile nedeductibile, recalcularea impozitului pe profit și impozitul pe veniturile nerezidenților au fost corect stabilite de organul fiscal. Intimata - reclamantă nu a dovedit nici faptul că prin executarea deciziei ar suferi o pagubă iminentă, deoarece obligațiile fiscale sunt consecința modului defectuos de înregistrare în contabilitate a unor cheltuieli cu efect asupra diminuării profitului impozabil precum și calcularea incorectă a impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente. 4.2. Instanța de fond a înlăturat nejustificat constatările organului fiscal bazate pe probe certe.

Apărările formulate de intimata-reclamantă SC C.R. SA Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat și a reiterat motivele din acțiune pentru care consideră că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ – fiscal contestat. II. Considerentele instanței de recurs 1. Recursul este nefondat 2. Cazul bine justificat este îndeplinit dacă sunt dovedite anumite împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Instanța de fond a identificat asemenea împrejurări, constând în faptul că inspecția fiscală nu a respectat în totalitate îndrumările date prin Decizia nr. 308/2008, iar sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor reglementărilor contabile sunt de natură contravențională. Recurenta, prin motivele de recurs a reiterat concluziile organului fiscal și s-a referit la fondul cererii și nu la condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ fiscal. 3. În același mod a procedat recurenta și în ceea ce privește critica adusă sentinței de fond ca urmare a constatării îndeplinite și a condiției pagubei iminente. Recurenta nu a combătut cele reținute de Curtea de Apel Bacău, arătând doar că obligațiile fiscale suplimentare au fost stabilite datorită înregistrărilor defectuoase din contabilitatea societății, argument ce se referă la fondul cauzei și nu este pertinent în cazul cererii de suspendare a executării actului administrativ-fiscal. 4. În fine, motivul de recurs referitor la înlăturarea constatărilor organului fiscal și la preluarea afirmațiilor contestatoarei este de asemenea nefondat, deoarece instanța de fond și-a motivat soluția dată, arătând care sunt argumentele pentru care a înlăturat anumite susțineri și pentru care a acceptat celelalte susțineri. 5. Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată se va respinge recursul, ca nefondat.