ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7328/2009

Potrivit încheierii ce face obiectul recursului de fată, a fost respinsă cererea pârâților privind înregistrarea ședinței de judecată, cu motivarea că, prin modificarea art. III, Titlul XVI din Legea nr. 247/2005, termenul de la care se aplică dispoz. art. 13 1 referitoare la înregistrarea ședinței de judecată a fost prelungit succesiv (prin O.U.G. nr. 50/2006, O.U.G. nr. 154/2004 și O.U.G. nr. 137/2008), până la 1 ianuarie 2010 și în plus, sala nu dispune de suport tehnic, pentru a face posibilă înregistrarea ședinței. Prin aceeași încheiere s-a luat act de invocarea, orală, a unei excepții de neconstituționalitate, acordându-se termen pentru formularea în scris, în vederea comunicării părților.

Prin motivele de recurs formulate împotriva acestei încheieri, pârâții au susținut că înregistrarea tuturor ședințelor de judecată se impune pentru asigurarea unui proces corect, iar invocarea pretextului logistic are drept consecință lipsa de transparență. În drept, au fost invocate dispoz. art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Legea nr. 47/1992. Potrivit art. 316, cu referire la art. 282 1 C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare nu se poate exercita calea de atac decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

De asemenea, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 „Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționează și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinite sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel". În speță, a fost atacată cu recurs o încheiere pronunțată în cadrul judecății unui recurs, prin care s-au luat măsuri premergătoare (fără întreruperea cursului judecății), astfel încât din punct de vedere al textelor legale menționate, ea nu este supusă căii de atac. În ce privește invocarea Legii nr. 47/1992, aceasta nu este incidență la speță, pentru a face admisibil recursul în condițiile art. 29 din acest act normativ.

Astfel, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, poate fi atacată cu recurs încheierea instanței prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale. În speță, încheierea ce face obiect al recursului nu s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate, pentru a fi supusă controlului judiciar, ci doar a consemnat invocarea excepției, acordând termen în vederea dezbaterii acesteia. F ață de considerentele arătate, rezultă că exercitarea recursului s-a făcut în afara cadrului legal, care nu permite să constituie obiect al acestei căi de atac o încheiere premergătoare, pronunțată în cursul judecății recursului. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâții I.T. și I.V. împotriva încheierii din 27 ianuarie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iulie 2009.