ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2468/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta O.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 22162 din 23 iulie 2007, cu consecința recunoașterii calității sale de refugiat și acordării drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală si neteminică și, ca atare, se impune anularea acesteia, întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate dovedită prin declarații de martori și acte de stare civilă, în conformitate cu prevederile legale.

Prin sentința civilă nr. 88/2008 din 23 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost respinsă. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu au făcut dovada încadrării reclamantei în situația prevăzută de art. 1 din O.G. nr. 105/1999, iar, prin depoziția dată, martorul F.I. a arătat că nu cunoaște o mare parte din persoanele pentru care a dat declarații în fața notarului public, atestându-le statutul de refugiat, printre acestea numărându-se și reclamanta. În atare condiții, împrejurările relevate de pârâtă prin întâmpinare, coroborate cu declarația martorului audiat au condus la aprecierea cererii ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs O.V., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate, prin motivele de recurs susținându-se că în speță s-a făcut dovada încadrării în situația prevăzută de art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000. Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare, de dispozițiile acestei ordonanțe beneficiază persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.

Prin „persoană strămutată" în altă localitate, conform dispozițiilor H.G. nr. 127/2002 privind Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, se înțelege „persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice". În ceea ce privește cauza dedusă judecății, după cum în mod corect a reținut și prima instanță, împrejurările de fapt invocate de către reclamantă, declarațiile autentice administrate în cauză, celelalte înscrisuri aduse în probațiune, precum și depoziția martorului F.I. nu fac dovada încadrării în situația prevăzută de art. 1 din Legea nr. 189/2000. Astfel, în temeiul art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanța de fond a încuviințat administrarea cu respectarea principiului nemijlocirii a probei testimoniale, procedându-se la audierea în ședință publică a martorului F.I.

Cu această ocazie martorul audiat a declarat că nu o cunoaște pe reclamantă și nu cunoaște nimic legat de refugiul acesteia, cu toate că, prin declarație autentificată, același martor a atestat calitatea de refugiat a reclamantei. În ce privește martorul D.I., prima instanță a făcut aplicarea art. 188 alin. (3) C. proc. civ. , reclamanta nesolicitând înlocuirea acestuia. Pentru considerentele arătate, se constată că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. , recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de O.V. împotriva sentinței civile nr. 88/2008 din 23 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2008.