ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4706/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel București la data de 4 septembrie 2006, reclamantul C.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Prefectul județului Dolj și Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, anularea Raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru perioada 1 decembrie 2004 – 1 decembrie 2005, nr. 124 din 26 iulie 2006, obligarea la emiterea unui nou raport pentru anul 2005, în care să i se acorde calificativul „foarte bine” și obligarea comisiei pârâte să procedeze la o nouă evaluare prin care să i se acorde calificativul „foarte bine”, obligarea pârâților la plata de daune morale în valoare de 50.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost numit în funcția de secretar general al județului Dolj, prin Ordinul nr. 423 din 5 iulie 2001, urmare promovării concursului pentru ocuparea acestei funcții. Pe fondul unor schimbări politice, pentru a crea premizele înlocuirii sale din funcție, i s-a acordat calificativul „nesatisfăcător”. Reclamantul a susținut că raportul contestat este nelegal față de prevederile art. 13 și 14 din Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici și față de prevederile din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003. În drept, acțiunea a fost motivată potrivit art. 13-15 din H.G. nr. 1209/ 2003, art. 60 din Legea nr. 188/1999, art. 38 din Legea nr. 340/2004.

Prin întâmpinare, pârâtul Prefectul județului Dolj a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, excepțiile fiind respinse ca neîntemeiate. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât instanța de judecată nu se poate substitui comisiei de evaluare, dispunând refacerea notării finale a persoanei, aprecierea activității profesionale a reclamantului fiind făcută în baza raportului de activitate întocmit de acesta și în baza raportului de evaluare a activității reclamantului. În același sens a fost motivată și întâmpinarea depusă de pârâta Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2387 din 23 septembrie 2008 a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.I. în contradictoriu cu pârâtul Prefectul județului Dolj și Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici. A anulat raportul de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului pentru perioada 1 decembrie 2004 – 1 decembrie 2005 – nr. 124 din 26 iulie 2006. A obligat pârâta Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale ale reclamantului pentru anul 2005, conform criticilor prevăzute în anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003. A respins cererea pentru acordarea daunelor morale, ca neîntemeiată.

În motivarea soluției s-a reținut că raportul contestat a avut în vedere exclusiv referatul încheiat de Prefectul județului Dolj în cuprinsul căruia, aprecierile asupra activității reclamantului au caracter de generalitate, vizând strict aspecte referitoare la calitățile manageriale ale reclamantului și aprecieri asupra raportului întocmit de către reclamant, fără a proba înlăturarea susținerilor reclamantului din raport. Totodată, raportul de evaluare contestat nu a avut în vedere criteriile menționate în anexa 3 la H.G. nr. 1209/2003. S-a reținut de asemenea că, în perioada de evaluare, reclamantul a fost desemnat ca președinte al unor comisii cu atribuții în eficientizarea activității instituției, că a absolvit cursul organizat de Institutul Național de Administrație pentru înalți funcționari publici.

Cererea pentru acordarea daunelor morale a fost respinsă întrucât nu s-a constatat existența unei legături de cauzalitate între actele emise de pârâți și prejudiciul moral sau de imagine, suferit de reclamant. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamantul C.I., care a invocat prevederile art. 304 1 C. proc. civ. și a susținut că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică în ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind daunele morale. Astfel, susține recurentul-reclamant, instanța de fond a ignorat faptul că din cauza presiunilor politice exercitate și a stresului la care a fost supus, starea sănătății sale s-a deteriorat, așa cum rezultă din actele medicale pe care le-a depus la dosar.

Intimata Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, a depus Note scrise prin Secretariatul General al Guvernului prin care a cerut respingerea recursului formulat de reclamant. Recursul este întemeiat. Așa cum s-a arătat în expunerea rezumativă făcută mai sus, Curtea de apel, admițând acțiunea reclamantului și anulând Raportul de evaluare pentru anul 2005, a respins capătul de cerere privind daunele morale cu motivarea că nu rezultă existența unui raport de cauzalitate între actele emise de pârâți și prejudiciul moral sau de imagine suferit de reclamant, ceea ce este eronat. Astfel, din probele aflate la dosar, rezultă că urmare a evaluării ca „nesatisfăcător”, recurentul-reclamant a fost eliberat din funcția publică deținută, ceea ce a constituit un subiect larg prezentat în presa locală în județul Dolj și în municipiul Craiova.

De asemenea, din probele aflate la dosar, mai rezultă că, în perioada 2006-2009, recurentul-reclamant a avut mai multe internări medicale, care au culminat cu intervenția chirurgicală de înlocuire valvă mitrală cu proteză, ca urmare a unei fibrilații atriale recent instalate, pe fondul unei stenoze mitrale reumatismale. Deci, agravarea stării de sănătate a recurentului-reclamant s-a produs în perioada care a urmat emiterii actului administrativ anulat, pe fondul presiunilor psihice și stresului cărora a trebuit să le facă față, ceea ce demonstrează existența unei legături de cauzalitate evidente între emiterea actului administrativ anulat și suferințele fizice și morale produse. Astfel fiind, instanța de recurs va admite recursul formulat și va modifica sentința atacată în sensul că vor fi acordate și daunele morale.

În ceea ce privește cuantumul acestora, rezultă că autoritățile publice intimate au contestat legătura de cauzalitate, dar nu și cuantumul daunelor morale solicitate, astfel că instanța de recurs le va acorda în cuantumul cerut. În ceea ce privește obligația de plată a daunelor morale, instanța de recurs reține că intimata Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, nu are personalitate juridică și, deci, nici patrimoniu, astfel că se va dispune obligarea doar a instituției Prefectului Dolj, raportul de evaluare anulat având la bază raportul întocmit de prefect. Celelalte dispoziții ale sentinței recurate vor fi menținute în mod corespunzător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.I. împotriva sentinței civile nr. 2387 din 23 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că, obligă instituția Prefectului Dolj să plătească recurentului-reclamant suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale. Menține celelalte dispoziții. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009.