ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4706/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel București la data de 4 septembrie 2006,

reclamantul C.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Prefectul județului

Dolj și Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale

înalților funcționari publici, anularea Raportului de evaluare a performanțelor

profesionale individuale pentru perioada 1 decembrie 2004 – 1 decembrie 2005, nr.

124 din 26 iulie 2006, obligarea la emiterea unui nou raport pentru anul 2005,

în care să i se acorde calificativul „foarte bine” și obligarea comisiei pârâte

să procedeze la o nouă evaluare prin care să i se acorde calificativul „foarte

bine”, obligarea pârâților la plata de daune morale în valoare de 50.000 lei.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a fost numit în funcția de secretar general al

județului Dolj, prin Ordinul nr. 423 din 5 iulie 2001, urmare promovării

concursului pentru ocuparea acestei funcții.

Pe fondul unor schimbări

politice, pentru a crea premizele înlocuirii sale din funcție, i s-a acordat

calificativul „nesatisfăcător”.

Reclamantul a susținut că

raportul contestat este nelegal față de prevederile art. 13 și 14 din

Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor

publici și față de prevederile din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003.

În drept, acțiunea a fost

motivată potrivit art. 13-15 din H.G. nr. 1209/ 2003, art. 60 din Legea nr. 188/1999,

art. 38 din Legea nr. 340/2004.

Prin întâmpinare, pârâtul

Prefectul județului Dolj a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive

și excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii

prealabile, excepțiile fiind respinse ca neîntemeiate.

Pe fond, a solicitat

respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât instanța de judecată nu se poate

substitui comisiei de evaluare, dispunând refacerea notării finale a persoanei,

aprecierea activității profesionale a reclamantului fiind făcută în baza

raportului de activitate întocmit de acesta și în baza raportului de evaluare a

activității reclamantului. În același sens a fost motivată și întâmpinarea

depusă de pârâta Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale

individuale ale înalților funcționari publici.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2387 din

23 septembrie 2008 a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.I. în

contradictoriu cu pârâtul Prefectul județului Dolj și Comisia pentru evaluarea

performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici. A

anulat raportul de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului

pentru perioada 1 decembrie 2004 – 1 decembrie 2005 – nr. 124 din 26 iulie 2006. A obligat pârâta Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale ale reclamantului pentru

anul 2005, conform criticilor prevăzute în anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003. A respins cererea pentru acordarea daunelor morale, ca neîntemeiată.

În motivarea soluției s-a

reținut că raportul contestat a avut în vedere exclusiv referatul încheiat de

Prefectul județului Dolj în cuprinsul căruia, aprecierile asupra activității

reclamantului au caracter de generalitate, vizând strict aspecte referitoare la

calitățile manageriale ale reclamantului și aprecieri asupra raportului

întocmit de către reclamant, fără a proba înlăturarea susținerilor

reclamantului din raport.

Totodată, raportul de

evaluare contestat nu a avut în vedere criteriile menționate în anexa 3 la H.G. nr. 1209/2003.

S-a reținut de asemenea că,

în perioada de evaluare, reclamantul a fost desemnat ca președinte al unor

comisii cu atribuții în eficientizarea activității instituției, că a absolvit

cursul organizat de Institutul Național de Administrație pentru înalți

funcționari publici.

Cererea pentru acordarea

daunelor morale a fost respinsă întrucât nu s-a constatat existența unei

legături de cauzalitate între actele emise de pârâți și prejudiciul moral sau

de imagine, suferit de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen reclamantul C.I., care a invocat prevederile art. 304

1

C. proc. civ. și a susținut că soluția instanței de fond este nelegală și

netemeinică în ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind daunele

morale.

Astfel, susține

recurentul-reclamant, instanța de fond a ignorat faptul că din cauza

presiunilor politice exercitate și a stresului la care a fost supus, starea

sănătății sale s-a deteriorat, așa cum rezultă din actele medicale pe care le-a

depus la dosar.

Intimata Comisia pentru

evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari

publici, a depus Note scrise prin Secretariatul General al Guvernului prin care

a cerut respingerea recursului formulat de reclamant.

Recursul este întemeiat.

Așa cum s-a arătat în expunerea

rezumativă făcută mai sus, Curtea de apel, admițând acțiunea reclamantului și

anulând Raportul de evaluare pentru anul 2005, a respins capătul de cerere privind daunele morale cu motivarea că nu rezultă existența unui

raport de cauzalitate între actele emise de pârâți și prejudiciul moral sau de

imagine suferit de reclamant, ceea ce este eronat.

Astfel, din probele aflate

la dosar, rezultă că urmare a evaluării ca „nesatisfăcător”,

recurentul-reclamant a fost eliberat din funcția publică deținută, ceea ce a

constituit un subiect larg prezentat în presa locală în județul Dolj și în

municipiul Craiova.

De asemenea, din probele

aflate la dosar, mai rezultă că, în perioada 2006-2009, recurentul-reclamant a

avut mai multe internări medicale, care au culminat cu intervenția chirurgicală

de înlocuire valvă mitrală cu proteză, ca urmare a unei fibrilații atriale

recent instalate, pe fondul unei stenoze mitrale reumatismale.

Deci, agravarea stării de

sănătate a recurentului-reclamant s-a produs în perioada care a urmat emiterii

actului administrativ anulat, pe fondul presiunilor psihice și stresului cărora

a trebuit să le facă față, ceea ce demonstrează existența unei legături de

cauzalitate evidente între emiterea actului administrativ anulat și suferințele

fizice și morale produse.

Astfel fiind, instanța de

recurs va admite recursul formulat și va modifica sentința atacată în sensul că

vor fi acordate și daunele morale.

În ceea ce privește

cuantumul acestora, rezultă că autoritățile publice intimate au contestat

legătura de cauzalitate, dar nu și cuantumul daunelor morale solicitate, astfel

că instanța de recurs le va acorda în cuantumul cerut.

În ceea ce privește

obligația de plată a daunelor morale, instanța de recurs reține că intimata

Comisia pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților

funcționari publici, nu are personalitate juridică și, deci, nici patrimoniu,

astfel că se va dispune obligarea doar a instituției Prefectului Dolj, raportul

de evaluare anulat având la bază raportul întocmit de prefect.

Celelalte dispoziții ale

sentinței recurate vor fi menținute în mod corespunzător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

C.I. împotriva sentinței civile nr. 2387 din 23 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în

sensul că, obligă instituția Prefectului Dolj să plătească

recurentului-reclamant suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale. Menține

celelalte dispoziții.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 octombrie 2009.