ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4001/2007

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată, la data de 26 aprilie 2004, reclamanta F.R. a chemat în judecată pe pârâtele S.N.T.G.N.T. SA Mediaș și F.Z. Drăgănești Olt, pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța, instanța să dispună obligarea celor două pârâte să-și ridice stația de reglare măsurare precum și o conductă de racord de Ф8, bunuri proprietatea acestora, aflate pe terenul proprietatea sa, cu cheltuieli de judecată. A precizat că este proprietara terenului în suprafață de 2.030 mp. situat în Sola 55, parcela 3, conform titlului de proprietate nr. 0757/74 din 5 august 2002, teren pe care se află amplasate bunurile precizate mai sus, și care aparțin celor două pârâte.

Acestea au refuzat să-și ridice bunurile de pe terenul său, deși nu le mai utilizează sau să plătească chirie sau lipsă de folosință a terenului, reclamanta neputând să-și valorifice drepturile conferite de titlul de proprietate. A solicitat și obligarea pârâtelor la plata lipsei de folosință pentru anii 2001, 2002, 2003, evaluarea urmând a se face prin expertiză de specialitate.

Judecătoria Slatina a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 3621 din 15 septembrie 2004. Judecătoria Caracal, prin sentința comercială nr. 241/ C din 31 octombrie 2005, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a SC T. SA Mediaș și a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată, reținând că art. 90 alin. (1) și (2) din Legea nr. 351/2004 prevede că toți concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază de drept de uz și de servitute legală pe care o exercită cu titlul gratuit, astfel că nu poate fi obligată la plata unei rente anuale, iar conducta fiind folosită pentru transportul gazelor naturale constituie un serviciu public de interes național, conform art. 32 din Legea nr. 351/2004, astfel că aceasta nu poate fi ridicată de pe terenul reclamantei.

Atât reclamanta cât și pârâta S.N.T.G.N.T. SA Mediaș, au atacat sentința pronunțată de Judecătoria Caracal. Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelurile așa cum rezultă din decizia civilă nr. 55 din 23 martie 2006, a casat sentința atacată și a reținut cauza spre soluționare. Rejudecând, tribunalul a introdus în cauză pe pârâta SC S.M.R. SA Constanța care a cumpărat F.Z. Drăgănești Olt și prin sentința nr. 11 din 12 ianuarie 2007 a admis acțiunea reclamantei, a dispus obligarea în solidar a pârâtelor la plata către reclamantă a sumei de 7.800 euro cu titlul de despăgubiri, a respins capătul de cerere privind plata unei indemnizații anuale în sumă de 2.600 euro; s-a luat act de renunțarea la capătul de cerere privind obligarea pârâtelor de a ridica stația reglare măsurare și conducta racord, cu cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 91 pct. 2 din Legea nr. 351/2004 potrivit cărora despăgubirile se stabilesc în funcție de suprafața de teren afectată. Cum pârâtele, una în calitate de concesionar din sectorul gaze naturale, alta în calitate de proprietar al stației de reglare măsurare și a conductei de racord, au bunurile pe terenul proprietatea reclamantei, cuantumul despăgubirilor a fost stabilit la 7.800 euro, reprezentând valoarea de vânzare a terenului stabilită la valoarea de piață practicată în zona respectivă. Apelurile declarate de pârâtele S.N.T.G.N.T. SA Mediaș și S.M.R. SA Constanța împotriva acestei sentințe au fost respinse de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 89 din 10 aprilie 2007, prin care s-a reținut că reclamanta a respectat dispozițiile art. 720 1 C. proc.

civ., privind obligativitatea procedurii concilierii directe. De asemenea, a reținut că instanța a avut în vedere când a soluționat cauza, principiul disponibilității, reglementat prin art. 84 C. proc. civ., ținând cont de cererea reclamantei cu privire la renta anuală cât și cererea privind despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a terenului efectiv ocupat, chiar dacă instanța de fond a avut în vedere prevederile Legii gazelor nr. 351/2004, care nu schimbă datele problemei, reclamantei aducându-i-se atingeri în ce privește dreptul său de proprietate, legea petrolului nr. 134/1995 art. 10 referindu-se la criteriul valorii de circulație a terenurilor imobiliare afectate pentru determinarea despăgubirilor, iar Legea gazelor nr. 351/2004 folosind criteriul valorii de circulație a bunurilor imobiliare afectate.

Au fost aplicate dispozițiile art. 42 C. com., privind răspunderea solidară și s-a avut în vedere expertiza efectuată de expertul I.G., care a stabilit valoarea terenului la valoarea de piață practicată în zonă, respectiv 7.800 euro. Împotriva acestei decizii pârâtele au declarat recurs. Pârâta S.N.T.G.N.T. SA Mediaș și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 7 și 9 C. proc. civ., susținând că: - instanța a dat ceea ce nu s-a cerut, deoarece nu a făcut diferența între renta anuală pe care a solicitat-o reclamanta și care este prevăzută în Legea petrolului nr. 134/1995 ca măsură reparatorie și despăgubirile pentru intervenția la obiectivele S.N.T.G.N.T. reglementate de art. 90 pct. 2 și art. 91 din Legea gazelor nr. 351/2004 modificată, instanța trebuind să se pronunțe numai asupra rentei anuale (art. 304 pct. 6 C. proc.

civ.); - hotărârea este lipsită de temei legal, întrucât Legea nr. 351/2004 nu poate fi aplicată în cauză deoarece a intrat în vigoare după nașterea litigiului și nu poate dispune pentru viitor. Această lege nu reglementează renta anuală iar reclamanta a solicitat prin cererea introductivă renta anuală nu despăgubiri (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.); - hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină deoarece instanța de apel apreciază ca fiind echivalente și având același regim juridic atât renta anuală cât și despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a terenului efectiv ocupat (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.). Prin recursul său pârâta SC S.M.R.

SA Constanța a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece, fiind obligată în solidar la plata despăgubirilor ar însemna un prejudiciu dublu; că în conformitate cu dispozițiile legale trebuia obligat la plată doar concesionarul terenului și instalațiilor, care este pârâta S.N.T.G.N.T. SA Mediaș și care utilizează și stația de reglare măsurare și conducta de transport, ambele proprietatea sa, într-o activitate de utilitate publică; că greșit au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 351/2004 deoarece îngrădirea dreptului s-a născut anterior apariției acestei legi, iar conductele amplasate pe teren nu afectează exercitarea dreptului de proprietate. Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 304 pct. 6 C. proc. civ., hotărârea atacată poate fi modificată dacă instanța a dat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut. Or, în speță instanța aplicând principiul disponibilității și având în vedere precizarea reclamantei cu privire la acordarea de despăgubiri, a luat în discuție această cerere și în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 351/2004, legea gazelor, ca act normativ de reglementare a efectelor faptei ilicite după momentul producerii ei și care și-a produs efectele în timpul când terenul reclamantei era afectat de imobilele pârâtelor aflate pe acest teren, corect a stabilit prin hotărâre judecătorească valoarea despăgubirilor, conform art. 91 alin. (2) din aceeași lege, raportând cuantumul acestora la valoarea de piață a imobilului, în zona respectivă, la momentul evaluării.

Ca urmare nu se poate discuta despre o retroactivitate a Legii nr. 351/2004, deoarece despăgubirile au fost stabilite la valoarea de piață a terenului la momentul evaluării, când această lege era în vigoare, chiar dacă bunurile care au afectat terenul se aflau pe acest teren și anterior publicării acestei legi și nici despre o hotărâre prin care s-a dat mai mult decât s-a cerut, deoarece instanța, respectând principiul disponibilității, a soluționat cererea privind despăgubirile așa cum aceasta a fost precizată. În acest context urmează a se respinge și motivele invocate în temeiul pct. 7 al art. 304 C. proc. civ., potrivit căruia hotărârea se poate modifica când nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii întrucât decizia atacată a fost motivată pe larg cu privire la toate motivele de apel, pe situația de fapt, pe temei de drept, fiind raportată la cererea reclamantei privind despăgubirile.

De asemenea, pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., conform căruia hotărârea se poate modifica când este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, nu poate fi reținut ca motiv de modificare a hotărârii atacate, cele două instanțe aplicând corect dispozițiile art. 91 alin. (2) din Legea nr. 351/2004, legea gazelor, despăgubirile fiind acordate pentru fapta ilicită care își producea efectele sub imperiul acestei legi. La fel, motivul de modificare a deciziei atacate referitor la greșita aplicare a solidarității răspunderii, se va respinge pe considerentul că în mod corect instanțele au aplicat dispozițiile art. 42 alin. (3) C. com., privind prezumția de solidaritate, calificând natura litigiului ca fiind comercială și reținând că ambele societăți pârâte au afectat dreptul de proprietate al reclamantei prin amplasarea pe acest teren a bunurilor care se aflau în proprietatea lor, pârâta SC S.M.R.

SA Constanța nedovedind faptul că bunurile sale nu au îngrădit dreptul de proprietate al reclamantei. În aceste împrejurări se constată că recursurile sunt nefondate urmând a fi respinse conform art. 312 alin.(1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de pârâtele S.N.T.G.N.T. SA Mediaș și S.M.R. SA Constanța împotriva deciziei nr. 89 din 10 aprilie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondate. Obligă recurentele la plata sumei de 639,84 lei cu titlul de cheltuieli de judecată către intimata F.R. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2007.