ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2504/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 iunie 2006 reclamanții P.Ș. și P.I. au chemat în judecată pe pârâții SC D.S.G. S. SA București, sucursala Craiova, SC P. SA București și S.N.G.N.R.G. SA Mediaș pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sumei de 5000 Ron reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de reclamanți pentru nefolosința terenului situat în comuna Coșoveni în suprafață de 926,5 mp în tarlaua nr. 12 parcela 184/24. În susținerea pretențiilor reclamanții au arătat că au cumpărat terenul în luna iunie 2005, iar în urma actului de partaj voluntar din septembrie 2005, au dobândit un drept de proprietate exclusivă asupra suprafeței de 926,5 mp, situată în comuna Coșoveni, județul Dolj, T 12, P 184/24.

S-a mai susținut că în timp ce au început să facă demersurile în vederea ridicării unor construcții au aflat că terenul proprietatea acestora este străbătut de două conducte de transport gaze naturale și ca urmare a nefolosinței normale a terenului au suferit un prejudiciu, motiv pentru care au înțeles să formuleze cererea de față. Ulterior reclamanții și-au precizat cererea în sensul că solicită în principal obligarea pârâților de a-și ridica conductele care traversează terenul proprietatea lor, menținându-și totodată petitul având ca obiect pretenții în sumă de 5000 Ron. Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr. 3957 din 12 septembrie 2007, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC D.S.G.

S. SA București, SC P. SA București și S.N.R.G. SA Mediaș. A respins acțiunea astfel cum a fost precizată de reclamanții P.Ș. și P.I. , domiciliați în Craiova, județul Dolj, în contradictoriu cu pârâtele de mai sus – SC D.S.G. S. SA București, sucursala Craiova, cu sediul în Craiova, județul Dolj, SC P. SA cu sediul în București, sector 1, S.N.R.G. SA cu sediul în Mediaș, județul Sibiu, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâta SC S.N.T.G.N.T.G. SA cu sediul în Mediaș, Județul Sibiu. A admis în parte acțiunea precizată la data de 6 iunie 2007 de reclamanți față de pârâtele SC T.G.N. T.G.Z.

SA Mediaș și S.N.T.G.N.T.G. 2 SA, Sucursala de Transport Gaze Naturale Mediaș – Regionala Craiova, cu sediul în Craiova, județul Dolj. A obligat în solidar pe pârâtele S.N.T.G.N.T.G. SA Mediaș și S.N.T.G.N.T.G. SA – Sucursala Transport Gaze Naturale Mediaș – Regionala Craiova la plata sumei de 5000 lei Ron reprezentând contravaloare lipsă folosință aferentă perioadei 17 septembrie 2005 până la data de 6 iunie 2007 și la plata sumei de 500 lei lunar reprezentând contravaloare lipsă folosință teren începând cu data de 7 iunie 2007 către reclamanți. A respins capătul de cerere privind obligația de a face. A luat act că reclamanții nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a arătat că, având în vedere probele administrate inclusiv expertiza tehnică topografică, apărările pârâtelor formulate prin întâmpinare cum că reclamanții nu au întreprins toate diligențele pentru aflarea situației juridice a terenului, nu pot fi reținute, ci dimpotrivă din chiar apărările pârâtelor rezultă că amplasamentul conductei de gaz este secret, informațiile referitoare la acestea constituie secret de serviciu, instituții ale statului cum ar fi Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la care reclamanții aveau îndatorirea să solicite lămuriri cu privire la situația terenului nu aveau aceste informații, iar la solicitarea instanței afirmându-se în scris de pârâte că actele, respectiv, hărțile privind conductele de gaze sunt secrete.

Deci în mod cert reclamanții nu puteau să ia la cunoștință despre existența conductelor și în atare situație sunt incidente dispozițiile art. 480 C. civ., care stipulează că dreptul de proprietate este dreptul ce are cineva de a se bucura de un bun al său. Față de cele reținute, rezultă în mod cert că reclamanții sunt prejudiciați în exercitarea atribuțiilor dreptului de proprietate și acestora li se cauzează un prejudiciu în normala folosință a terenului, instanța apreciază că sunt justificate pretențiile acestora, în ceea ce privește obligarea pârâtelor respectiv SNT.G.N. T.G.Z. SA Mediaș și SNT.G.N. T.G.Z.

SA Mediaș – Regionala Transport Gaze Naturale Craiova, la plata sumei de 5000 Ron reprezentând contravaloare lipsă folosință aferentă perioadei 17 septembrie 2005 (dată când reclamanții au devenit proprietarii terenului în baza actului de partaj voluntar), până la data de 6 iunie 2007 (dată când reclamanții și-au apreciat cererea), și la plata sumei de 500 lei Ron lunar reprezentând contravaloare lipsă folosință teren începând cu data de 7 iunie 2007, către reclamanți. Răspunzând criticilor formulate de apelanții reclamanți și apelanții pârâți, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, – prin decizia nr. 49 din 27 februarie 2008, a respins apelul reclamanților privind obligația de a face, a admis apelul pârâtei S.N.T.G.N.T.G.

SA Mediaș, Exploatarea Feroviară Mediaș a schimbat în tot sentința criticată în sensul respingerii acțiunii precizate a reclamanților. În fundamentarea soluției instanța de control judiciar a reținut că conducta de racord de înaltă presiune 300 mm Ghercești - Romanești și SRM Sud Craiova a fost executată conform proiectului nr. 950/1493 a ICPPG Câmpina, Secția proiectare Ploiești, de către AIM Craiova și recepționată de titularul de investiție S.P.T. SA Craiova pentru ca ulterior sa fie preluată de S.N.T.G.N. T.G.Z. SA Mediaș conform procesului verbal nr. 2530 din 29 septembrie 1997. Se mai reține că, prin H.G. nr. 668/2002 privind aprobarea acordului de concesiune a conductelor magistrale, instalațiilor, echipamentelor și dotărilor SC T.G.Z.

SA Mediaș a concesionat Sistemul Național de Transport al gazelor naturale. În raport de cele reținute, s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a respins capătul de cerere în obligație de a face, și anume acela de obligare a pârâtelor la ridicarea conductelor ce traversează terenul. Se mai constată că în cauză nu au avut loc intervenții pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii, prin care să se producă pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților din domeniul gazelor naturale, pentru ca pârâtele, în calitate de concesionarii să poată fi obligate să plătească despăgubiri în condițiile legii, respectiv art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004.

Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile din domeniul gazelor naturale realizându-se cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora, greșit Tribunalul a obligat pârâtele la plata c/v lipsei de folosință a terenului aferentă perioadei 17 septembrie 2005 și până la data de 6 iunie 2007. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 365 din 9 februarie 2009 a admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare motivând că instanța de apel și-a motivat soluția doar pe baza interpretării date dispozițiilor legale incidente fără a verifica, în baza rolului activ, pe baza unor probe concludente, cu raportare la limitele investirii prin cererea de apel, în ce măsură accepțiunea principală conferită, a unei limitări proporționale rezonabile, nu se încalcă, de fapt legea, prin exercitarea efectivă a activității economice de către intimata-pârâtă și dacă, în consecință aceasta nu vine în coleziune cu interesele legitime ale recurenților-reclamanți în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată.

În apel după casare Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 221 din 11 noiembrie 2010, a respins apelul reclamanților, a admis apelul S.N.T.G.N.T.G. SA Mediaș, a schimbat sentința și pe fond a respins acțiunea reclamanților. Pentru a se pronunța astfel instanța de apel, ținând cont și de indicațiile date de Înalta Curte de Casație și Justiție, a reținut că terenul proprietatea reclamanților situat în intravilanul comunei Cârcea în suprafață totală de 926,50 mp este traversat de două conducte de gaze, astfel: o conductă aparținând S.N.G.N. T.G.Z.

SA MEDIAȘ în exploatare cu diametru 300 și o conductă aparținând SC P. SA București în curs de dezafectare cu diametru 500. Cum conducta aparținând SC P. SA București este în curs de dezafectare nu se poate reține, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată – obligarea la mutarea conductelor de gaze naturale sau la despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, că existența acesteia îngrădește exercitarea atributelor dreptului de proprietate al reclamanților. Eventualele pagube produse terenului în urma dezafectării conductei pot fi solicitate de reclamanți pe cale separată, neputând face obiectul analizei în cadrul acestui litigiu, date fiind limitele investirii precizate anterior.

Cât privește conducta aparținând S.N.G.N. T.G.Z. SA Mediaș, Curtea constată că față de modul de poziționare a conductei așa cum rezultă din planul de situație întocmit de experți punctele 4-12 la una din limitele proprietății (fila 161 dosar de apel) și de lățimea zonei de protecție în raport de diametrul conductei care este de 3 X 2 m, zonă în care este interzisă construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazine, plantarea de arbori și în care nu se pot angaja activități de natură a periclita integritatea conductei - fila 188 M.Of. nr. 960/bis din 29 noiembrie 2006) exercitarea atributelor dreptului de proprietate este limitată doar cu privire la o parte din suprafața totală a terenului (aproximativ o treime), restul proprietății rămânând suprafață construibilă.

În plus, Curtea reține că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 5073/2005, dată la care Legea nr. 351/2004 era în vigoare, conducta S.N.G.N. T.G.Z. SA Mediaș traversa terenul dobândit prin cumpărare de reclamanți (din procesul verbal încheiat la 29 septembrie 1997 rezultă că S.N.G.N. T.G.Z. SA Mediaș a luat în primire la data menționată racord de înaltă tensiune și stație de reglare măsurare executate conform proiectului nr. 950/1493). În acest context reclamanții au dobândit terenul afectat de servitutea legală gratuită, având la dispoziție, în cazul în care nu au cunoscut existența conductei și deci valoarea reală a terenului, o acțiune în despăgubiri împotriva vânzătorului.

Împotriva acestei soluții au declarat recurs reclamanții, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. Se susține că prin prisma dispozițiilor art. 480 C. civ., proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune în mod exclusiv și absolut, în limitele determinate de lege. Art. 44 din Constituția României vine și completează prevederile art. 480 C. civ., în sensul că „proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege” [art. 44 alin. (2)] respectiv „pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității” [art. 44 alin. (5)]. Dispozițiile Legii nr. 351/2004 nu au o forță probantă mai mare decât dispozițiile prevăzute în Constituția României.

Prevederile din Constituția României au prioritate în ceea ce privește aplicabilitatea lor față de alte dispoziții legale din dreptul intern. Pe de altă parte traversarea terenului de aceste conducte, echivalează practic cu o expropriere a terenului, acesta devenind în mare parte inutilizabil, așa cum rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză și din actele depuse la dosar. În zona de protecție și de siguranță a conductelor nu se poate construi absolut nimic. Aceasta reprezintă practic o expropriere, încălcându-se dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituția României, „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.

Prin apărările făcute S.N.T.G.N. „T.G.Z. SA” a solicitat respingerea recursului motivat de faptul că recurenții au dobândit un teren afectat de o servitute legală și gratuită și cu posibilitatea unei alte acțiuni civile prin care să se îndrepte împotriva vânzătorului, care prin contractul de vânzare-cumpărare s-a obligat să transmită terenul liber de orice sarcini și servituți. Recursul este fondat. Prin prisma dispozițiilor art. 480 C. civ. proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispunea în mod exclusiv și absolut în limitele determinate de lege. Art. 44 din Constituție completează dispozițiile art. 480 C. civ.

în sensul că „proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, respectiv „pentru lucrurile de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor precum și alte daune imputabile autorității”. În aceste condiții, greșit instanța de apel a dat Legii nr. 351/2004 o forță probantă mai mare decât dispozițiile Constituției. De asemenea s-a făcut o interpretare eronată actelor deduse judecății printr-o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor art. 86 și art. 90 din Legea nr. 135/2004.

Deși a dispus efectuarea în cauză a unui raport de expertiză care a stabilit în mod concret ce conducte de gaze traversează terenul proprietatea recurenților, care este suprafața afectată de aceste conducte, precum și prejudiciul suferit de către aceștia datorită existenței acestor conducte de gaze, totuși în motivarea soluției, instanța nu a ținut cont de concluziile acestui raport de expertiză tehnică de specialitate. Astfel, deși în raportul de expertiză se menționează faptul că terenul în suprafață de 926,50 mp este afectat de două conducte de gaze, o conductă aparținând S.N.G.N. T.G.Z. SA Mediaș și o conductă aparținând SC P. SA București, totuși instanța ajunge la concluzia că una dintre aceste conducte nu ar îngrădi exercitarea atributelor dreptului de proprietate, fiind în curs de dezafectare.

Or, această concluzie a instanței de apel este total nejustificată, în condițiile în care în expertiză se menționează că se impun restricții și față de această conductă care aparține SC P. SA București, restricții care afectează dreptul de folosință asupra terenului. Nu are relevanță faptul că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 5073/2005 conductele de gaze traversau terenul dobândit de către recurenți, în condițiile în care această limitare a dreptului conduce la golirea de conținut a dreptului de proprietate. Pe de altă parte, la data cumpărării terenului aceștia nu aveau posibilitatea să afle de existența conductelor de gaze ce traversează terenul, fapt dovedit chiar de către intimatele-pârâte, care prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei arată că amplasamentul conductelor este secret, informațiile referitoare la acestea constituind secret de serviciu.

Pe de altă parte traversarea terenului de aceste conducte, echivalează practic cu o expropriere a terenului, acesta devenind în mare parte inutilizabil, așa cum rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză și din actele depuse la dosar. În zona de protecție și de siguranță a conductelor nu se poate construi absolut nimic. Aceasta reprezintă practic o expropriere, încălcându-se dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituția României, „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de nulitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”. Față de cele arătate, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții P.Ș. și P.I. împotriva deciziei nr. 221 de la 11 noiembrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția comercială. Modifică decizia recurată în sensul că respinge apelul declarat de S.N.T.G.N.T.G. SA Mediaș și menține celelalte dispoziții ale deciziei. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 23 iunie 2011.