ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1604/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 643 din 19

aprilie 2007, Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins acțiunea așa cum a fost precizată formulată de

reclamanta SC R. SRL Bacău, prin lichidator judiciar SC I.E. I.P.U.R.L. Bacău

în contradictor cu pârâta SC A.T. SRL Bacău și admițând cererea reconvențională

astfel cum a fost precizată, a constatat compensate datoriile reciproce dintre

părți până la concurența sumei de 567.116,44 RON.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut ca fiind îndeplinite condițiile compensării legale

deoarece există două obligații reciproce între aceleași persoane, care au ca

obiect sume de bani și care sunt certe, lichide și exigibile, conform art. 1143

– art. 1144 C. civ.

Curtea de Apel Bacău, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 103 din 26

septembrie 2007, a admis apelul declarat de reclamanta SC R. SRL prin

lichidator judiciar și a schimbat în tot sentința în sensul că a admis în parte

acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 567.116,44

lei cu titlu de preț.

Prin aceeași decizie s-a

dispus în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 suspendarea judecării cererii

reconvenționale.

Instanța de apel a reținut

că prin încheierea pronunțată la data de 11 martie 2005 în dosarul nr. 8736/2004

al Tribunalului Bacău s-a deschis procedura falimentului societății reclamante,

acțiunea de față fiind formulată în temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006 pe

calea dreptului comun pentru recuperarea creanțelor, instanța de fond fiind

astfel legal investită.

În ce privește cererea

reconvențională, aceasta, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 se suspendă de

drept, soluția instanței de fond fiind greșită sub acest aspect, caz în care nu

se mai puteau face aprecieri cu privire la cele două debite și compensarea lor,

în speță nefiind îndeplinite condițiile art. 52 din Legea nr. 85/2006.

În contra sentinței a

declarat recurs pârâta SC A.T. SRL pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., în a cărui dezvoltare arată că în mod greșit instanța de apel a

făcut aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 deoarece instanța nu

a fost investită cu o acțiune în realizarea creanței ci numai cu constatarea

stingerii obligației prin compensație legală anterior deschiderii procedurii

insolvenței reclamantei, situație în care instanța trebuia să se pronunțe

asupra cererii reconvenționale nu să o suspende, pe fond fiind întrunite

condițiile art. 1144 C. civ.

Opinia intimatei

exprimată prin întâmpinarea

depusă la dosar este în sensul respingerii recursului ca nefondat și menținerii

deciziei atacate deoarece între părți nu s-a întocmit un proces verbal de

stingere a datoriilor reciproce în condițiile prevăzute de O.G. nr. 77/1999 și

H.G. nr. 685/1999, nefiind operante în materie comercială prevederile art. 1143

– art. 1144 C. civ., în absența unui înscris. Pe fond, susține intimata,

recurenta nu are calitatea de creditor deoarece nu s-a înscris la masa credală.

Opinia Înaltei Curți.

Potrivit art. 52 din Legea nr.

85/2006, legea insolvenței „Deschiderea procedurii de insolvență nu afectează

dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a

debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de

compensare sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.

Cum în speță, recurenta prin

cerere reconvențională a solicitat să se constate stingerea reciprocă a

obligațiilor de plată prin compensație legală, intervenită anterior deschiderii

procedurii insolvenței asupra reclamantei, în mod greșit instanța de apel a

reținut că pârâta nu are calitate de creditor întrucât nu s-a înscris la masa

credală, și greșit a dispus suspendarea judecării cererii în temeiul art. 36

din lege. Aceasta deoarece, compensația legală fiind un mod de stingere a

obligației poate fi invocată pe calea dreptului comun, ea constituind o

excepție de la regula prevăzută de art. 36 privind suspendarea de drept a

tuturor acțiunilor judiciare și extrajudiciare pentru realizarea creanțelor

asupra debitorului său sau bunurilor sale.

Așa fiind, Înalta Curte va

admite recursul declarat, va casa în parte decizia atacată și va trimite cauza

la aceeași instanță de apel pentru a se pronunța pe fondul cererii

reconvenționale în sensul de a stabili existența creanței pârâtei către

intimată și dacă constată îndeplinite condițiile compensației legale să dea

eficiență dispozițiilor art. 1144 C. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâta SC A.T. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 103 din 26 septembrie 2007 a

Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ fiscal,

casează decizia recurată, în parte și trimite cauza aceleiași instanțe de apel

pentru a se pronunța pe fondul cererii reconvenționale. Menține celelalte

dispoziții ale deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 mai 2008.