ÎCCJ, decizie (scj.ro #83261)

Compensația legală. Invocare în procedura insolvenței . Admisibilitate. Deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.1604 din 13 mai 2008) Prin sentința nr.643 din 19 aprilie 2007, Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ a respins acțiunea așa cum a fost precizată formulată de reclamanta SC R. SRL, prin lichidator judiciar SC I.E. IPURL în contradictor cu pârâta SC A.T. SRL și admițând cererea reconvențională astfel cum a fost precizată, a constatat compensate datoriile reciproce dintre părți.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut ca fiind îndeplinite condițiile compensării legale deoarece există două obligații reciproce între aceleași persoane, care au ca obiect sume de bani și care sunt certe, lichide și exigibile, conform art.1143 – 1144 Cod civil. Curtea de Apel Bacău – Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal prin decizia nr.103 din 26 septembrie 2007 a admis apelul declarat de reclamanta SC R. SRL prin lichidator judiciar și a schimbat în tot sentința în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma datorată cu titlu de preț. Prin aceeași decizie s-a dispus în temeiul art.36 din Legea nr.85/2006 suspendarea judecării cererii reconvenționale.

Instanța de apel a reținut că prin încheierea pronunțată la data de 11 martie 2005 în dosarul nr.8736/2004 al Tribunalului Bacău s-a deschis procedura falimentului societății reclamante, acțiunea de față fiind formulată în temeiul art.77 din Legea nr.85/2006 pe calea dreptului comun pentru recuperarea creanțelor, instanța de fond fiind astfel legal investită. În ce privește cererea reconvențională, aceasta, potrivit art.36 din Legea nr.85/2006 se suspendă de drept, soluția instanței de fond fiind greșită sub acest aspect, caz în care nu se mai puteau face aprecieri cu privire la cele două debite și compensarea lor, în speță nefiind îndeplinite condițiile art.52 din Legea nr.85/2006. În contra sentinței a declarat recurs pârâta SC A.T.

SRL pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă în a cărui dezvoltare arată că în mod greșit instanța de apel a făcut aplicarea prevederilor art.36 din Legea nr.85/2006 deoarece instanța nu a fost investită cu o acțiune în realizarea creanței ci numai cu constatarea stingerii obligației prin compensație legală anterior deschiderii procedurii insolvenței reclamantei, situație în care instanța trebuia să se pronunțe asupra cererii reconvenționale nu să o suspende, pe fond fiind întrunite condițiile art.1144 Cod civil. Recursul este fondat. Potrivit art.52 din Legea nr.85/2006, deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.

Cum în speță, recurenta prin cerere reconvențională a solicitat să se constate stingerea reciprocă a obligațiilor de plată prin compensație legală, intervenită anterior deschiderii procedurii insolvenței asupra reclamantei, în mod greșit instanța de apel a reținut că pârâta nu are calitate de creditor întrucât nu s-a înscris la masa credală , și greșit a dispus suspendarea judecării cererii în temeiul art.36 din lege. Aceasta deoarece, compensația legală fiind un mod de stingere a obligației poate fi invocată pe calea dreptului comun, ea constituind o excepție de la regula prevăzută de art.36 privind suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare și extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului său sau bunurilor sale.

În consecință, Înalta Curte a admis recursul, a casat în parte decizia atacată și a trimis cauza aceleiași instanțe de apel pentru a se pronunța pe fondul cererii reconvenționale în sensul de a stabili existența creanței pârâtei către intimată și dacă constată îndeplinite condițiile compensației legale să dea eficiență dispozițiilor art.1144 Cod civil.