ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.03.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1360/2009

HOTĂRÂRE
11.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1360/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 4 ianuarie 2008,

reclamantul E.Ș. a solicitat obligarea pârâtei A.N.R.P. la plata sumei de 3.700

lei, reprezentând actualizarea cu indicele de inflație pentru perioada 19

septembrie 2006 – 16 noiembrie 2007 a sumei stabilite prin decizia pentru

acordarea despăgubirilor emisă în temeiul Legii nr. 247/2005, precum și

achitarea unor daune morale în valoare de 50.000 euro.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 1004 din 19 septembrie 2006, C.C.S.D. a

emis în favoarea sa titlul de despăgubire în cuantum de 45.144, 22 lei, dar

pârâta nu a procedat la actualizarea acestei sume pentru perioada de 14 luni,

cu aplicarea indicelui de inflație de 108,06%.

Prin sentința civilă nr. 1029

din 1 aprilie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a obligat pârâta să actualizeze

sumele acordate prin titlul de plată din 16 noiembrie 2007, în raport de rata

inflației, pentru perioada cuprinsă între data emiterii Deciziei nr. 1004 din

19 septembrie 2006 și data plății despăgubirilor.

Instanța de fond a reținut

că titlul de plată, concretizat în Decizia nr. 271 din 16 noiembrie 2007 a fost emis de pârâtă pentru suma de 45.144,22 lei acordată reclamantului prin Decizia nr. 1004

din 19 septembrie 2006, fără a se ține seama de devalorizarea monedei naționale

și de principiul justei despăgubiri, prevăzut de legea în baza căreia au fost

stabilite despăgubirile.

Prin cererea formulată în

același dosar la data de 7 aprilie 2008, reclamantul E.Ș. a solicitat

completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008, în

sensul obligării pârâtei să-i plătească daune morale în sumă de 1,5 miliarde

lei.

Instanța de fond a respins

cererea ca neîntemeiată prin sentința civilă nr. 2662 din 14 octombrie 2008, cu

motivarea că nu a fost dovedită legătura de cauzalitate între întârzierea în

plata despăgubirilor și afecțiunile de care suferă reclamantul sau soția

acestuia.

Împotriva sentinței civile nr.

1029 din 1 aprilie 2008 a declarat recurs pârâta A.N.R.P., solicitând casarea

hotărârii ca nelegală și netemeinică.

Recurenta a susținut că

actele normative incidente în cauză, Legea nr. 247/2005 și O.U.G. nr. 81/2007

nu prevăd actualizarea despăgubirilor în perioada cuprinsă între momentul

emiterii deciziei Comisiei Centrale și cel al emiterii titlului de plată,

astfel că nu poate fi reținută obligația sa de actualizare a valorii

despăgubirilor în numerar și de achitare a acestora, cum în mod greșit a dispus

instanța de fond.

Împotriva sentinței civile nr.

2662 din 14 octombrie 2008 a declarat recurs reclamantul E.Ș. și a solicitat

modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de completare a

sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008, prin obligarea pârâtei la plata

daunelor morale în sumă de 150.000 lei, motivând că a dovedit prejudiciul

suferit și fapta ilicită a autorității pârâte, care în mod nejustificat a

refuzat să-i plătească despăgubirile legal cuvenite.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile prevăzute de art. 304 și art.

304

1

autoritatea pârâtă și va respinge recursul declarat de reclamant pentru

următoarele considerente:

Prin dispoziția nr. 531 din

2 septembrie 2004 emisă de Primăria comunei Cornetu, județul Ilfov i-au fost

acordate reclamantului E.Ș. măsuri reparatorii în echivalent constând în

titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, în

limita sumei de 618.979.140 lei.

Pentru întreaga sumă

stabilită prin Dispoziția nr. 531 din 2 septembrie 2004 reclamantul a subscris

în condițiile prevăzute de pct. 32.7 din Normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003, în cadrul ofertei pentru societăți

comerciale din portofoliul M.E.F., respectiv pentru SC T.E. SA și SC T.G. SA.

Potrivit art. 29 alin. (1)

Titlul VII din Legea nr. 247/2005, titlurile de valoare nominală emise de M.F.P.,

în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în

vigoare a acestei legi și care nu au fost valorificate în cadrul unei oferte de

capital disponibil emisă în baza H.G. nr. 498/2003, se convertesc prin decizia

C.C.S.D. în titlu de despăgubire.

În cadrul acestei proceduri,

reclamantul a solicitat convertirea titlurilor de valoare nominală în cuantum

de 419.000.000 lei, restul titlurilor fiind subscrise în cadrul ofertei pentru

Pentru convertirea

titlurilor de valoare nominală depuse de reclamant C.C.S.D. a emis Decizia nr. 1004

din 19 septembrie 2006, prin care s-a acordat titlu de despăgubire în cuantum

de 45.144, 22 RON, reprezentând valorile actualizate, potrivit indicelui de

inflație comunicat de I.N.S.

Reclamantul nu a contestat

în justiție actualizarea efectuată prin această decizie pentru despăgubirile

cuvenite, în conformitate cu dispozițiile pct. 29.3 din Normele metodologice de

aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, care prevăd actualizarea

valorilor înscrise în titlurile de valoarea nominală prin aplicarea indicelui

de inflație aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în

care a fost titlul și sfârșitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de

către C.C.S.D.

Decizia reprezentând titlul

de despăgubire a fost transmis societății de administrare a Fondului P., precum

și entității de depozitare și înregistrare a acțiunilor Fondului, în vederea

conversiunii titlului de despăgubire în acțiuni la acest fond și reclamantului

i-a fost eliberat atestatul din 14 mai 2007, din care rezultă deținerea unui

număr de 45.144 de acțiuni la Fondul P.

Prin O.U.G. nr. 81/2007 a

fost modificat și completat Titlul nr. VII din Legea nr. 247/2005, fiind

introdus Cap. V/ 1 secț. 1 referitoare la valorificarea titlurilor de

despăgubire.

Conform noii reglementări,

în cazul în care titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă de

maxim 500.000 lei, titularul poate solicita fie realizarea conversiei titlului

în acțiuni emise de Fondul P., fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie

parte în acțiuni, parte în numerar.

Reclamantul și-a exprimat

opțiunea prin cererea din 1 octombrie 2007, solicitând anularea atestatului de

acționar la Fondul P. și convertirea titlului de despăgubire conținut de Decizia

nr. 1004 din 19 septembrie 2006 a C.C.S.D.

În baza acestei opțiuni, A.N.R.P.,

prin Direcția de acordare a despăgubirilor în numerar, a emis titlul de plată

din 16 noiembrie 2007 și ordinul de plată în favoarea reclamantului pentru suma

de 45.144,22 lei, conform dispozițiilor art. 18

2

din Titlul VII al

Legii nr. 247/2005, astfel cum a fost modificat și completat prin O.U.G. nr. 81/2007,

care prevăd că în cazul opțiunii pentru primirea exclusiv de despăgubiri în

numerar, după depunerea titlului de despăgubire, în original, se va transfera

despăgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data

existenței disponibilităților financiare.

În consecință, acțiunea

formulată de reclamant a fost greșit admisă, în condițiile în care nu există

temei legal pentru actualizarea valorii consemnate în titlurile de despăgubire

emise de C.C.S.D., titluri care pot fi valorificate în condițiile O.U.G. nr. 81/2007.

În cauză nu s-a contestat

aplicarea acestui act normativ de către autoritatea pârâtă, solicitându-se însă

actualizarea valorii despăgubirilor pentru perioada septembrie 2006 – noiembrie

2007, în care nu a fost reglementată o altă actualizare decât cea realizată în

baza pct. 29.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr.

247/2005 și în care reclamantul a avut calitatea de acționar la Fondul P. pentru valoarea actualizată a despăgubirilor stabilită prin Decizia nr. 1004 din 19

septembrie 2006, neatacată în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Reclamantul a solicitat

neîntemeiat actualizarea valorii despăgubirilor pentru perioada anterioară

opțiunii sale pentru plata despăgubirilor în numerar, fără a avea în vedere că

exercitarea acestui drept nu a fost posibilă anterior intrării în vigoare a O.U.G.

nr. 81/2007.

Pentru considerentele

expuse, se constată că nu există o bază legală pentru pretențiile solicitate în

cauză și în atare situație, se va admite recursul declarat de autoritatea

pârâtă, se va casa sentința civilă nr. 1029 din 1 aprilie 2008 și pe fond, se

va respinge acțiunea formulată de reclamantul E.Ș.

Față de soluția dată

recursului declarat de autoritatea pârâtă, se va respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 2662 din 14 octombrie

2008, întrucât nu se poate reține îndeplinirea condițiilor legale de stabilire

a răspunderii juridice pentru daunele morale pretinse. Cum în cauză nu s-a

constatat încălcarea unei obligații legale de către autoritatea pârâtă, nu

există temei pentru angajarea răspunderii materiale a acesteia.

Admite recursul declarat de

A.N.R.P. împotriva sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

pe fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul E.Ș.

Respinge ca nefondat,

recursul declarat de reclamantul E.Ș. împotriva sentinței civile nr. 2662 din

14 octombrie 2008 a aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3393/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 3077 din 6 octombrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a conte
ÎCCJ 2010-09-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3896/2010
ându-se greșita aplicare a legii de către instanța de fond prin soluția dispusă acela a anulării Deciziei nr. 731 din 25 mai 2006 și obligarea Comisie la acordarea despăgubirilor în cuantum de 282.406 lei. Se arată că avându-se în vedere De
ÎCCJ 2007-01-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 378/2007
com., a apreciat, că pârâta datorează și plata dobânzilor legale aferente sumei restante. Cererea reclamantei privind acordarea prejudiciului cauzat ca urmare a devalorizării monedei naționale a fost respinsă, ca neîntemeiată, având în vede
ÎCCJ 2010-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1392/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul P.N. a solicitat, în contrad
ÎCCJ 2010-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2722/2010
Asupra recursului de față: Din analiza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 24 decembrie 2008 sub nr. 8549/2/2008 reclamantul M.S. a chemat în judecată Statul Român, prin C.C.S.D. solicitând anular
Sursă