ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1360/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 4 ianuarie 2008, reclamantul E.Ș. a solicitat obligarea pârâtei A.N.R.P. la plata sumei de 3.700 lei, reprezentând actualizarea cu indicele de inflație pentru perioada 19 septembrie 2006 – 16 noiembrie 2007 a sumei stabilite prin decizia pentru acordarea despăgubirilor emisă în temeiul Legii nr. 247/2005, precum și achitarea unor daune morale în valoare de 50.000 euro. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 1004 din 19 septembrie 2006, C.C.S.D. a emis în favoarea sa titlul de despăgubire în cuantum de 45.144, 22 lei, dar pârâta nu a procedat la actualizarea acestei sume pentru perioada de 14 luni, cu aplicarea indicelui de inflație de 108,06%.

Prin sentința civilă nr. 1029 din 1 aprilie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a obligat pârâta să actualizeze sumele acordate prin titlul de plată din 16 noiembrie 2007, în raport de rata inflației, pentru perioada cuprinsă între data emiterii Deciziei nr. 1004 din 19 septembrie 2006 și data plății despăgubirilor. Instanța de fond a reținut că titlul de plată, concretizat în Decizia nr. 271 din 16 noiembrie 2007 a fost emis de pârâtă pentru suma de 45.144,22 lei acordată reclamantului prin Decizia nr. 1004 din 19 septembrie 2006, fără a se ține seama de devalorizarea monedei naționale și de principiul justei despăgubiri, prevăzut de legea în baza căreia au fost stabilite despăgubirile.

Prin cererea formulată în același dosar la data de 7 aprilie 2008, reclamantul E.Ș. a solicitat completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008, în sensul obligării pârâtei să-i plătească daune morale în sumă de 1,5 miliarde lei. Instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată prin sentința civilă nr. 2662 din 14 octombrie 2008, cu motivarea că nu a fost dovedită legătura de cauzalitate între întârzierea în plata despăgubirilor și afecțiunile de care suferă reclamantul sau soția acestuia. Împotriva sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008 a declarat recurs pârâta A.N.R.P., solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică. Recurenta a susținut că actele normative incidente în cauză, Legea nr. 247/2005 și O.U.G.

nr. 81/2007 nu prevăd actualizarea despăgubirilor în perioada cuprinsă între momentul emiterii deciziei Comisiei Centrale și cel al emiterii titlului de plată, astfel că nu poate fi reținută obligația sa de actualizare a valorii despăgubirilor în numerar și de achitare a acestora, cum în mod greșit a dispus instanța de fond. Împotriva sentinței civile nr. 2662 din 14 octombrie 2008 a declarat recurs reclamantul E.Ș. și a solicitat modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de completare a sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008, prin obligarea pârâtei la plata daunelor morale în sumă de 150.000 lei, motivând că a dovedit prejudiciul suferit și fapta ilicită a autorității pârâte, care în mod nejustificat a refuzat să-i plătească despăgubirile legal cuvenite.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile prevăzute de art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de autoritatea pârâtă și va respinge recursul declarat de reclamant pentru următoarele considerente: Prin dispoziția nr. 531 din 2 septembrie 2004 emisă de Primăria comunei Cornetu, județul Ilfov i-au fost acordate reclamantului E.Ș. măsuri reparatorii în echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, în limita sumei de 618.979.140 lei. Pentru întreaga sumă stabilită prin Dispoziția nr. 531 din 2 septembrie 2004 reclamantul a subscris în condițiile prevăzute de pct. 32.7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G.

nr. 498/2003, în cadrul ofertei pentru societăți comerciale din portofoliul M.E.F., respectiv pentru SC T.E. SA și SC T.G. SA. Potrivit art. 29 alin. (1) Titlul VII din Legea nr. 247/2005, titlurile de valoare nominală emise de M.F.P., în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a acestei legi și care nu au fost valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în baza H.G. nr. 498/2003, se convertesc prin decizia C.C.S.D. în titlu de despăgubire. În cadrul acestei proceduri, reclamantul a solicitat convertirea titlurilor de valoare nominală în cuantum de 419.000.000 lei, restul titlurilor fiind subscrise în cadrul ofertei pentru SC. T.E.

SA. Pentru convertirea titlurilor de valoare nominală depuse de reclamant C.C.S.D. a emis Decizia nr. 1004 din 19 septembrie 2006, prin care s-a acordat titlu de despăgubire în cuantum de 45.144, 22 RON, reprezentând valorile actualizate, potrivit indicelui de inflație comunicat de I.N.S. Reclamantul nu a contestat în justiție actualizarea efectuată prin această decizie pentru despăgubirile cuvenite, în conformitate cu dispozițiile pct. 29.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, care prevăd actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoarea nominală prin aplicarea indicelui de inflație aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost titlul și sfârșitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către C.C.S.D.

Decizia reprezentând titlul de despăgubire a fost transmis societății de administrare a Fondului P., precum și entității de depozitare și înregistrare a acțiunilor Fondului, în vederea conversiunii titlului de despăgubire în acțiuni la acest fond și reclamantului i-a fost eliberat atestatul din 14 mai 2007, din care rezultă deținerea unui număr de 45.144 de acțiuni la Fondul P. Prin O.U.G. nr. 81/2007 a fost modificat și completat Titlul nr. VII din Legea nr. 247/2005, fiind introdus Cap. V/ 1 secț. 1 referitoare la valorificarea titlurilor de despăgubire. Conform noii reglementări, în cazul în care titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei, titularul poate solicita fie realizarea conversiei titlului în acțiuni emise de Fondul P., fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni, parte în numerar.

Reclamantul și-a exprimat opțiunea prin cererea din 1 octombrie 2007, solicitând anularea atestatului de acționar la Fondul P. și convertirea titlului de despăgubire conținut de Decizia nr. 1004 din 19 septembrie 2006 a C.C.S.D. În baza acestei opțiuni, A.N.R.P., prin Direcția de acordare a despăgubirilor în numerar, a emis titlul de plată din 16 noiembrie 2007 și ordinul de plată în favoarea reclamantului pentru suma de 45.144,22 lei, conform dispozițiilor art. 18 2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum a fost modificat și completat prin O.U.G. nr. 81/2007, care prevăd că în cazul opțiunii pentru primirea exclusiv de despăgubiri în numerar, după depunerea titlului de despăgubire, în original, se va transfera despăgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existenței disponibilităților financiare.

În consecință, acțiunea formulată de reclamant a fost greșit admisă, în condițiile în care nu există temei legal pentru actualizarea valorii consemnate în titlurile de despăgubire emise de C.C.S.D., titluri care pot fi valorificate în condițiile O.U.G. nr. 81/2007. În cauză nu s-a contestat aplicarea acestui act normativ de către autoritatea pârâtă, solicitându-se însă actualizarea valorii despăgubirilor pentru perioada septembrie 2006 – noiembrie 2007, în care nu a fost reglementată o altă actualizare decât cea realizată în baza pct. 29.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și în care reclamantul a avut calitatea de acționar la Fondul P. pentru valoarea actualizată a despăgubirilor stabilită prin Decizia nr. 1004 din 19 septembrie 2006, neatacată în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Reclamantul a solicitat neîntemeiat actualizarea valorii despăgubirilor pentru perioada anterioară opțiunii sale pentru plata despăgubirilor în numerar, fără a avea în vedere că exercitarea acestui drept nu a fost posibilă anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007. Pentru considerentele expuse, se constată că nu există o bază legală pentru pretențiile solicitate în cauză și în atare situație, se va admite recursul declarat de autoritatea pârâtă, se va casa sentința civilă nr. 1029 din 1 aprilie 2008 și pe fond, se va respinge acțiunea formulată de reclamantul E.Ș. Față de soluția dată recursului declarat de autoritatea pârâtă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 2662 din 14 octombrie 2008, întrucât nu se poate reține îndeplinirea condițiilor legale de stabilire a răspunderii juridice pentru daunele morale pretinse.

Cum în cauză nu s-a constatat încălcarea unei obligații legale de către autoritatea pârâtă, nu există temei pentru angajarea răspunderii materiale a acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.N.R.P. împotriva sentinței civile nr. 1029 din 1 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și pe fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul E.Ș. Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul E.Ș. împotriva sentinței civile nr. 2662 din 14 octombrie 2008 a aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 martie 2009.