ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2547/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3501 din 11

decembrie 2008, a respins, în fond, după casare, acțiunea formulată de

reclamanta A.E., în contradictoriu cu pârâtele C.E.P.H.A. a Județului Teleorman

și C.S.E.P.H.A., având ca obiect anularea certificatului nr. 4598 din 29

septembrie 2006 și a Deciziei nr. 7263 din 21 noiembrie 2006, emise de pârâte,

prin care i s-a respins cererea de încadrare în grad de handicap.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că, prin certificatul nr. 4598 din 29 septembrie 2006 a fost respinsă cererea reclamantei de încadrare în grad de handicap, cu motivarea că

diagnosticul stabilit constituie boală, nu handicap, reclamanta fiind

pensionată pentru limită de vârstă, iar prin Decizia nr. 7263 din 21 noiembrie 2006, a fost respinsă contestația formulată împotriva acestui certificat, cu motivarea că reclamanta

nu se încadrează în criteriile medicale aprobate prin Ordinul MSF nr. 726/2002,

diagnosticul fiind diabet zaharat tip II, complicat cu polineuropatie ischemică

cronică dureroasă, obezitate, Dislipidemie.

Față de înscrisurile

menționate instanța a apreciat că, nefiind vorba de deficiențe funcționale

accentuate sau grave, astfel cum prevăd dispozițiile ordinului mai sus

menționat, constatarea ambelor comisii este corectă, iar respingerea cererii

reclamantei a fost motivată în conformitate cu art. 8 alin. (3) din

o

rdinul nr. 90/2002 pentru aprobarea

Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor.

De asemenea, a reținut că

numirea d-nei doctor D.T., ca membru al comisiei, s-a făcut în conformitate cu

prevederile ordinului mai sus menționat și în baza hotărârii Consiliului

Județean Teleorman, și prin urmare, nu afectează legalitatea certificatului

contestat.

Totodată instanța a apreciat

că hotărârea Comisiei de la nivelul Județului Teleorman a fost emisă cu respectarea

dispozițiilor legal, în sensul că a fost adoptată cu votul majorității

membrilor, pe baza documentații aflate la dosar, iar lipsa reclamantei, care nu

a fost convocată, nu este, conform art. 29 din Ordinul nr. 90/2002, motiv de

nulitate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta indicând, ca un prim motiv de recurs prevederile art.

315 alin. (1) C. proc. civ. și anume nerespectarea îndrumărilor date de

instanța de casare, în ceea ce privește efectuarea în cauză a unei expertize

medicale de specialitate.

S-au invocat de asemenea și

nerespectarea dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., în sensul că

instanța nu a apreciat necesitatea completării probatoriilor cu originalele

unor înscrisuri, solicitate de reclamantă și cu analizarea semnăturilor aflate

pe documentele medicale și pe certificatul de încadrare în grad de handicap.

Recurenta a susținut de

asemenea, că în speță, cu ocazia judecării fondului au fost încălcate

dispozițiile art. 93,. 105 alin. (2) și art. 261 pct. 5 C. proc. civ., fiind

citată la domiciliul său și nu la cel al mandatarului, așa cum a solicitat.

În sfârșit s-a invocat

aplicarea greșită a dispozițiilor art. 28 alin. (5) și art. 29 alin. (1) din

Ordinul nr. 90/2002.

Recursul este nefondat.

Prin Decizia nr. 271 din 24

ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 726

din 1 octombrie 2002 al MSF, referitor la rubrica precizări punctul 10 unde se

menționează că încadrarea în grad de handicap se va face până la împlinirea

vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000.

A admis recursul declarat de

recurentă și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond cu îndrumarea de

a se administra toate probele ce vor fi considerate oportune și chiar să ordone

administrarea probei cu expertiză de specialitate.

Instanța de fond, în

rejudecare, conformându-se prevederilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ., a

procedat la administrarea probatoriilor cu înscrisuri, a dispus prin institute

de specialitate efectuarea unei expertize a capacității de muncă și a examinat

sub aspectul legalității actelor administrative contestate.

În acest context instanța a

reținut că, în conformitate cu normele procedurale specifice activității

medico-legale, aprobate prin ordinul nr. 1134/C din 25 mai 2000, al M.J. și

Ordinul MSF nr. 255 din 4 aprilie 2000, instituția medico-legală poate stabili numai

dacă o persoană are capacitate de muncă păstrată sau nu, competența de

stabilite a gradului de invaliditate aparținând exclusiv pârâtelor.

În ceea ce privește motivul

de recurs al neadministrării tuturor probatoriilor se reține că, de asemenea,

este nefondat, întrucât instanța de fond a stabilit neechivoc, cu privire la

încadrarea în grad de handicap, că aceasta s-a făcut în mod legal, cu

majoritate de voturi, conform dispozițiilor art. 19 din Regulamentul cadru de

organizare și funcționare a comisiilor de evaluare, că semnăturile depuse pe

acest document sunt justificate, inclusiv semnătura doctorului D.T. și, de

asemenea, a stabili că recurenta nu a putut justifica încadrarea într-o categorie

de persoană cu handicap deoarece nu îndeplinește criteriile care pot fi

reținute ca afecțiuni handicapante, astfel cum rezultă din actele medicale

depuse la comisia județeană și necontestate pe fond.

Cu privire la încălcarea

dispozițiilor art. 93, 105 și 261 pct. 5 C. proc. civ., se constată că la

termenul din 19 iunie 2008 și respectiv 18 septembrie 2008, reclamanta a fost

prezentă prin reprezentant și acest motiv de recurs fiind nefondat.

Pentru aceste motive,

constatând că, potrivit art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., nu

există motive de casare sau modificare a sentinței atacate, va respinge, ca

nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.E. împotriva sentinței civile nr. 3501 din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 mai 2009.