ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 956/2009

Deliberând asupra recursului penal

de față, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 124/F din 27 noiembrie 2008, Curtea de Apel Pitești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de

petentul

N.G.

împotriva rezoluției nr. 95/P/2008

din 19 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, rezoluție

care a fost menținută.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., petentul a fost obligat să plătească 200 lei cheltuieli judiciare către

stat.

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, instanța a reținut, în fapt, următoarele:

La data de 13 mai 2004 s-a încheiat

și autentificat la Biroul Notarului Public – P.E. contractul de

vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr. 1831 din 13 mai 2004 între N.F.(mama

petentului N.G., în prezent decedată), în calitate de vânzătoare și Ș.C.(sora

petentului și fiica vânzătoarei), în calitate de cumpărătoare.

Prin contractul respectiv

vânzătoarea transmitea cumpărătoarei dreptul indiviz asupra unui teren în

suprafață de 250 mp curți, construcții, situat în intravilanul comunei Bradu,

cu vecinătățile menționate în act, împreună cu dreptul indiviz de 5/8 din

construcțiile existente pe terenul menționat, respectiv dintr-o casă de locuit

cu 3 camere construită din lemn, acoperită cu tablă, dintr-un grajd din lemn și

un pătul. Prețul bunurilor înstrăinate era de 70.000.000 lei, cu mențiunea

înscrisă în contract că la data autentificării vânzătoarea a primit suma de

10.000.000 lei, urmând ca pentru restul de 60.000.000 lei să i se asigure de

către cumpărătoare îngrijirea și întreținerea cu cele necesare traiului și

sănătății pe toată durata vieții, la domiciliul său actual, iar la deces să o

înmormânteze și să-i facă obiceiurile potrivit datinilor creștinești.

Petiționarul susține în plângere,

cât și în declarația sa, că acest contract a fost semnat în fals de către

nepoata sa T.G.(fiica cumpărătoarei Ș.C.), argumentând această susținere pe

faptul că, pe de o parte, el a fost cel care a îngrijit-o pe mama sa timp de 21

de ani cât a fost văduvă, iar pe de altă parte, la data întocmirii actului în

litigiu, aceasta avea vârsta înaintată de 85 de ani, era imobilizată la pat și

din cauza stării fizice și psihice precare de sănătate consideră că nu a fost

prezentă la Biroul Notarial – P.E. în momentul încheierii actului în litigiu.

În acest context a acuzat-o pe

intimata – notar public, de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C.

pen.

Prin rezoluția nr. 95/P/2008,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus în temeiul art. 228 alin.

(4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. neînceperea

urmăririi penale față de P.E., notar public, pentru infracțiunea prevăzută de art.

246 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În motivarea rezoluției s-a arătat,

în esență, că nu se poate reține față de notarul public P.E. săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute și

pedepsite de art. 246 C. pen., întrucât nu există indicii pe baza cărora să se

rețină că aceasta și-a încălcat atribuțiile de serviciu cu ocazia încheierii și

autentificării contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere

contestat, nejustificându-se de altfel nici un interes din partea notarului în

comiterea pretinsei fapte.

Împotriva acestei rezoluții

petentul N.G. a formulat plângere în temeiul art. 278 C. proc. pen., pe care a

criticat-o pentru netemeinicie, deoarece procurorul a reținut o situație de

fapt greșită.

S-a susținut, în continuare, că

semnătura mamei sale N.F. la rubrica „vânzător” de pe contractul de vânzare-cumpărare

nr. 1831 din 13 mai 2004 este falsă, aceasta fiind realizată de numitele Ș.C. sau

T.G.

Prin rezoluția nr. 711/11/2/2008 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești s-a respins ca neîntemeiată

plângerea formulată de petentul N.G.

S-a reținut cu privire la

falsificarea semnăturilor, că procurorul în mod judicios a avut în vedere

constatarea tehnico-științifică nr. 53901/2007 efectuată la nivelul I.P.J.

Argeș - Serviciul Criminalistică, prin care s-a concluzionat că semnăturile de

la rubricile vânzător și cumpărător, din contractul de vânzare-cumpărare cu

clauză de întreținere autentificat sub nr. 1831 din 13 mai 2004 au fost

executate de părțile contractante.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs petentul N.G.

Examinând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că recursul formulat este tardiv.

Potrivit art. 385

3

alin.

(1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, termen care, în

conformitate cu dispozițiile art. 385

3

alin. (2) C. proc. pen.

raportat la art. 363 alin. (3) C. proc. pen. curge de la pronunțare pentru

partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, și, respectiv, de

la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru partea care a lipsit atât la

dezbateri, cât și la pronunțare.

În cauză se constată că petentul N.G.

a fost prezent la dezbaterile în fond ale cauzei, care au avut loc la termenul

din 27 noiembrie 2008, dată la care acesta a formulat atât concluzii orale, cât

și scrise, pe care le-a depus la dosar, după cum rezultă din partea introductivă

a hotărârii atacate.

În aceste condiții, ultima zi

pentru declararea în termen a recursului, termen care a început să curgă de la

pronunțarea sentinței, respectiv 27 noiembrie 2008, era 8 decembrie 2008, care

era o zi lucrătoare.

Ori, în cauză, petentul a depus

recursul formulat la data de 22 decembrie 2008, după cum rezultă din ștampila

aplicată de Serviciul Registratură al Curții de Apel Pitești, nefăcând dovada

unei cauze temeinice de împiedicare de declarare a căii de atac pentru a putea

să fie repus în termenul de recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 385

3

alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 364 C. proc. pen.

În consecință, având în vedere

considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit.

a) C. proc. pen., va respinge ca tardiv formulat recursul petentului N.G.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de petiționarul N.G. împotriva sentinței penale nr. 124/F din

27 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie.

Obligă recurentul petiționar

la plata sumei de 5 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 17 martie 2009.