ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1411/2008

Deliberând asupra recursului de față; Reclamantul S.S. a solicitat constatarea nulității absolute a licitațiilor organizate în octombrie și decembrie 2005 de către pârâta SC M. SA Suceava și a contractelor de vânzare - cumpărare încheiate în urma acestor licitații. Motivându-și acțiunea, reclamanta arată că administratorul și Consiliul de administrație al SC M. SA Suceava au organizat, în mod fraudulos două licitații în octombrie și decembrie 2005 pentru vânzarea unor active imobile, cămin, magazin și teren aferent, proprietatea societății, fără a obține aprobarea adunării generale extraordinare încălcându-se dispozițiile art. 112 și art. 150 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. Întrucât bunurile imobile ce au făcut obiectul licitațiilor și a celor două contracte de vânzare - cumpărare depășesc valoarea de 800.000 mii lei, contactele sunt lovite de nulitate absolută.

Tribunalul Suceava, prin sentința civilă nr. 2758 din 12 octombrie 2006, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei reținând că, potrivit art. 146 din Legea nr. 31/1990, în prezent abrogat, administratorii pot înstrăina până la ½ din valoarea contabilă a activelor astfel că vânzarea la licitație a fost legală. În apelul reclamantei, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat acest apel. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că nu se aplică în cauză art. 150 din Legea nr. 31/1990 că art. 146 din aceeași lege a fost respectat deoarece valoarea activelor vândute era sub ½ din valoarea contabilă. Celelalte motive de apel au fost respinse ca încălcând dispozițiile art. 292 alin. (1) C. proc.

civ. ele nefiind invocate ca apărări la fond. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 6 - 9 C. proc. civ. Se susține că, prin hotărârea A.G.A. din 26 aprilie 2005 s-a aprobat valorificarea activelor neperformante neproductive sau conexe procesului de producție și nu vânzarea de imobile – terenuri și clădiri. Cum nu a existat o hotărâre A.G.A. extraordinară care să aprobe reducerea capitalului social rezultă că procesele - verbale de licitație din 17 noiembrie 2005 și din 29 decembrie 2005, cât și contractele de vânzare din 19 decembrie 2005 și din 25 ianuarie 2006 sunt lovite de nulitate absolută. Recurenta mai arată că vânzarea de terenuri nu putea fi efectuată fără acordul A.V.A.S.

întrucât acțiunile cumpărate de societate nu fuseseră achitate integral fiind sub gaj. Se consideră că a fost aplicat greșit art. 146 din Legea nr. 31/1990 acesta nefiind aplicabil în speță. Recurenta susține că administratorul poate înstrăina bunuri din patrimoniul societății a căror valoare nu depășește jumătate din valoarea contabilă dar nu din capitalul social, aceasta putându-se face numai cu aprobarea A.G.E.A., în condițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990. Și art. 26 alin. (4) și art. 322 din O.U.G. nr. 88/1997 cât și art. 207 din Legea nr. 31/1990 se consideră că au fost încălcate prin încheierea contractelor numai de către administrator. Fiind o reducere de capital social, hotărârea trebuia luată de o A.G.E.A.

conform art. 113 lit. g) din Legea nr. 31/1990. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 150 din Legea nr. 31/1990 iar instanțele au stabilit corect că acest text nu este aplicabil în speță el referindu-se la ipoteza în care administratorul, în nume propriu, înstrăinează sau dobândește bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete. Instanțele au aplicat dispozițiile art. 146 din Legea nr. 31/1990 care prevede că administratorii pot înstrăina active, fără aprobarea A.G.A., dacă acestea nu depășesc jumătate din valoarea contabilă a activelor societății. În ceea ce privește critica referitoare la confuzia între valorificarea activelor neperformante și vânzarea de imobile terenuri sau clădiri, se constată că nu există nicio confuzie, deoarece un activ neperformant poate include și terenuri sau construcții.

Esențial este că activele imobilizate sunt transformate prin vânzare în lichidități necesare funcționării societății susținând performanțele acesteia și nu rămânând imobilizate și neperformante. Textul art. 146 din Legea nr. 31/1990 se referă la active și vânzările în litigiu nu au depășit jumătate din valoarea contabilă a activelor. Nefiind necesară aprobarea A.G.A. nu se mai analizează motivele referitoare la ce fel de adunare era competentă, A.G.A. ordinară sau extraordinară. De altfel, instanța de apel a reținut corect că reclamantul face apărări pe care nu le-a folosit la fond încălcând dispozițiile art. 292 C. proc. civ. Nu au fost încălcate nici dispozițiile art. 26 alin. (4) și art. 322 din O.U.G.

nr. 88/1997 pentru motivele deja menționate. Negăsindu-se întemeiate motivele de recurs, acesta urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.S. împotriva Deciziei nr. 68 din 2 martie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2008.