ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2779/2009

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 214 din 6 august 2009 a Curții de Apel București, secția I penală a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus punerea în executare a mandatelor europene emise la datele de 12 martie și 29 iunie 2009 de către autoritățile judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii, Curtea de Justiție din Manchester. S-a dispus predarea persoanei solicitate N.M.B. cu respectarea condiției prev. de art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004,respectiv dacă se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate condamnatul va fi transferat în România pentru executarea pedepsei. S-a luat act că persoana solicitată a renunțat la efectele regulii specialității.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 6 august 2009 până la 3 septembrie 2009. S-a reținut că la data de 6 august 2009 s-a solicitat punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise la datele de 12 martie 2009 și 29 iunie 2009 de către autoritățile judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii, Curtea de Justiție din Manchester față de cetățeanul român N.M.B. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, vătămare corporală, răpire , constrângere în vederea practicării prostituției și proxenetism. Astfel, în mandatul emis la 12 martie 2009 se reține că în perioada 15 august 2008-15 septembrie 2008 persoana solicitată a traficat pe teritoriul Regatului Unit în vederea exploatării sexuale pe M.M.

și N.M.M., pe care Ie-a violat de câte cinci ori. În mandatul emis la 29 iunie 2009 s-a reținut că în perioada februarie 2008-octombrie 2008, aceeași persoană solicitată a traficat pe teritoriul Regatului Unit pe numitele M.L., G.D. și B.M. iar în afara Regatului Unit, respectiv în Olanda, pe numita G.D., persoane pe care Ie-a și violat de trei ori, producându-le vătămări corporale și forțându-le să se prostitueze. Fiind audiată, persoana solicitată a arătat că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din Marea Britanie. Instanța de fond a constatat că nu există obiecții în ceea ce privește identitatea persoanei solicitate și nici unul dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare prevăzute de Legea nr. 302/2004,astfel încât a admis sesizarea, a dispus punerea în executare a mandatelor europene de arestare și predarea persoanei solicitate autorităților judiciare din Marea Britanie.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs persoana solicitată, susținând în esență că nu este de acord cu executarea mandatelor europene de arestare emise împotriva sa. Recursul este nefondat. Potrivit art. 77alin. (2) din Legea nr. 302/2004,mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce. De asemenea, potrivit art. 90 alin. (7) din aceeași lege, audierea persoanei solicitate a fi predată în baza unui mandat european de arestare se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și eventuale obiecții în ce privește identitatea.

Rezulta așadar că instanța investită cu executarea unui mandat european de arestare realizează o cenzură limitată a acestuia, care se mărginește la condiții de formă, la eventuala incidență a unora dintre motivele de neexecutare prevăzute de lege, precum și a unei obiecții în ce privește identitatea persoanei solicitate. În consecință, având în vedere pe de o parte că mandatul emis de autoritățile judiciare din Marea Britanie respectă toate condițiile de formă cerute de lege jar pe de altă parte că nu au fost invocate și nu sunt incidente niciun motiv de neexecutare a mandatului și nici vreo obiecție privind identitatea, în mod corect instanța de fond a admis cererea și a dispus arestarea persoanei solicitate și predarea ei, astfel încât recursul său este nefondat și va fi respins conform art. 385/15 pct. 1lit.

b) C. proc. pen. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de persoana solicitată N.M.B. împotriva sentinței penale nr. 214 din 6 august 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 620 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 august 2009.