ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4322/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel

București la data de 27 februarie 2007, reclamantul C.R.C. a solicitat în

contradictoriu cu pârâta C.N.P.A.D.A.S. obligarea acesteia la plata sumelor

reprezentând prima de concediu aferentă anului 2001, actualizată cu indicele de

inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat ca a fost funcționar public în perioada 2001 la C.N.P.A.D.A.S.,

fiind beneficiar al dreptului la primele de vacanță conform art. 34 alin. (2)

din Legea nr. 188/1999.

Acest drept a fost însă

suspendat prin O.U.G. nr. 33/2001 și ulterior prin legile bugetului de stat

până în 2006.

S-a mai susținut prin

acțiune că suspendarea drepturilor este neconstituțională, deoarece exercițiul

unor drepturi nu poate fi restrâns decât în anumite condiții, limitativ

prevăzute de art. 53 din Constituție.

Prin sentința civilă nr. 1206

din 8 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.R.C. în

contradictoriu cu pârâta C.N.P.A.D.A.S.

A obligat pârâta la plata

sumelor reprezentând contravaloarea primei de vacanță anul 2001, în suma de

4.108.000 ROL, actualizata cu indicele de inflație de la data nașterii

dreptului până la data plății efective.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că măsura suspendării nu poate avea ca efect decât

amânarea punerii în aplicare a dispozițiilor legale, deoarece suspendarea nu

este echivalentă cu abrogarea pe termen limitat a legii, cu lipsa temporară a

dreptului însuși.

Dreptul la prima de concediu

este acordat prin legea care a intrat în vigoare la data de 8 ianuarie 2000 și

care nu a fost abrogată până în prezent.

Odată cu expirarea duratei

de suspendare a aplicării prevederilor legale, obligația corelativă dreptului

consfințit prin lege devine executorie.

Dreptul la acțiune se naște

din momentul încetării perioadei de suspendare 31 decembrie 2006.

Împotriva sus-menționatei sentințe

a declarat recurs C.N.P.A.D.A.S. care a motivat în esență, că pentru anii 2001

– 2006, funcționarii publici nu au beneficiat de primele ce se acordă cu ocazia

plecării în concediu de odihnă, întrucât dispozițiile art. 34 al Legii nr. 188/1999,

republicată, cu modificările și completările ulterioare au fost suspendate prin

legile bugetare anuale din această perioadă și prin urmare nu s-a putut proceda

la încălcarea actelor normative referitoare la suspendarea aplicării

dispozițiilor privind acordarea primelor de concediu.

Recursul este nefondat.

Obiectul cauzei îl

constituie încălcarea dreptului la prima de concediu conferit inițial de art. 33

alin. (2) din Legea nr. 188/1999 (art. 35 alin. (2), în forma actuală a legii).

Faptul că prin ordonanța de

urgență aplicarea acestui drept a fost suspendată succesiv timp de mai bine de

5 ani, nu echivalează cu stingerea dreptului respectiv, fiind mai degrabă o

expresie a încălcării prevederilor legale în materie.

Ordonanțele de suspendare a

acordării dreptului sus menționat au încetat să producă efecte la începutul

anului 2007, astfel încât acțiunea apare justificată, așa cum a constatat de

altfel și instanța de fond.

Normele de suspendare

menționate anterior contravin art. 41 și 53 din Constituție întrucât dreptul de

remunerare a muncii, ce intră în conținutul dreptului la muncă, nu poate fi

restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate

democratică.

Ele contravin și

prevederilor art. 38 C. muncii din care rezultă că un drept derivând dintr-un

raport juridic de muncă o dată câștigat nu mai poate fi anulat.

Având în vedere

considerentele prevăzute și faptul că sentința instanței de fond este legală și

temeinică, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul

declarat în cauză să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.N.P.A.D.A.S. împotriva sentinței civile nr. 1206 din 8 mai 2007 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 9 noiembrie 2007.