ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1457/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 12 august 2008, reclamanta M.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 30960 din

1 august 2008 emisă de Casa Județeană de Pensii Constanța și recunoașterea

calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de

persoană strămutată din motive etnice, fiind născută în timpul strămutării

părinților săi din Bulgaria în România, ca urmare a aplicării Tratatului

Româno-Bulgar de la Craiova, din septembrie 1940.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a

pronunțat sentința civilă nr. 873/CA din 5 noiembrie 2008, prin care a admis

acțiunea, a anulat hotărârea nr. 30960 din 1 august 2008 emisă de pârâtă și a

obligat pârâta să recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al

prevederilor Legii nr. 189/2000.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut că reclamanta s-a născut la data de 12 august 1943, dată la care

părinții săi erau strămutați din motive etnice, din localitatea de domiciliu și

a dobândit prin naștere statutul de strămutat, îndeplinind condițiile prevăzute

de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru acordarea drepturilor

recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, solicitând casarea hotărârii

și respingerea acțiunii formulate de M.A.

Recurenta a susținut, în esență, că

hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care

Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la

persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar

intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și

limitativ prin dispozițiile legale susmenționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana,

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive

etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât

cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a ordonanței,

aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă

localitate decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca

urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de

domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de persecuție etnică, ce

durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și

copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați are același

statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data

limită prevăzută de lege.

Situația de refugiat a rezultat din

probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal din 19 iunie 1942

emis de Serviciul Comercial al Colonizării, Comisariatul General al Dobrogei,

adresa nr. 14318 din 18 noiembrie 1942 a aceluiași Serviciu Comercial al

Colonizării, situația de avere imobiliară rurală, declarația autentică de

notorietate și actele de stare civilă ale intimatei reclamante.

Interpretarea dată de instanță este

legală și nu adaugă la lege.

În consecință, soluția instanței fiind

temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C.

proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Casa

Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 873/CA din 5

noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17

martie 2009.