ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3425/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 58 din 21

ianuarie 2008 a Tribunalului Vaslui, au fost respinse excepțiile de

nelegalitate a încheierii din 31 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria

Vaslui, de inadmisibilitate a contestației la titlu și insuficientă timbrare; a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive a U.A.T. Vaslui și Consiliul

local Vaslui; a respins contestația formulată de U.A.T. Vaslui împotriva

titlului reprezentat de sentința civilă nr. 1428 din 9 decembrie 2002 a

Tribunalului Vaslui ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală

activă; a respins ca neîntemeiată contestația la titlu formulată de Primarul

Municipiului Vaslui; a respins cererea de suspendare a executării silite ce

formează obiectul dosarului de executare nr. 422/2007 aflat la B.E.J. M.B.; a

obligat contestatorul Primarul Municipiului Vaslui să plătească intimaților

suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut, în esență, următoarele:

U.A.T. a Municipiului Vaslui prin

Primar și Consiliul local Vaslui au formulat contestație la executarea

sentinței civile nr. 1437/2002 a Tribunalului Vaslui, executare pornită la

cererea creditorilor B.M.S., S.I., S.T. și S.M., solicitând suspendarea

executării silite până la soluționarea prezentei contestații.

Motivând cererea, contestatorii au

susținut că prin sentința menționată s-a dispus restituirea în natură a

imobilului situat în Vaslui, conform perimetrului A – B - C - D, stabilit prin

expertiza S.D., expertiză ce nu delimitează construcția ci numai terenul.

Au mai arătat că nu se opun

restituirii, însă nu tot imobilul aparține fostului proprietar și că o

diferență de 200 mp, reprezintă o investiție ce nu face obiectul dreptului de

proprietate al intimaților.

Intimații au invocat în cauză

următoarele excepții: nelegalitatea încheierii de suspendare a executării

silite din data de 31 octombrie 2007 a Judecătoriei Vaslui, deoarece a fost

dată cu încălcarea competenței materiale; inadmisibilitatea contestației, întrucât

se invocă aspecte ce țin de fondul cauzei; lipsa calității procesuale active a

contestatorilor întrucât nu au figurat ca părți în dosarul de retrocedare și

insuficiența timbrajului contestației la executare.

A reținut tribunalul că încheierea

din 31 octombrie 2007 a Judecătoriei Vaslui prin care s-a dispus suspendarea

provizorie a executării silite nu a fost pronunțată în dosarul cauzei, că

excepția de inadmisibilitate a contestației este nefondată, posibilitatea

promovării fiind prevăzută de art. 393 C. proc. civ., iar taxa judiciară a fost

corect determinată.

În ceea ce privește calitatea

procesuală activă, prima instanță a reținut că aceasta revine doar persoanelor

fizice și juridice care au figurat ca părți în sentința civilă pentru care s-a

solicitat punerea în executare și ca urmare U.A.T. Vaslui nu poate avea

calitatea procesuală activă întrucât nu a fost parte în proces și nici

Consiliul local Vaslui.

Ca parte a figurat doar Primarul

Municipiului Vaslui acesta având calitate procesuală activă în cauza de față.

Pe fondul cauzei, tribunalul a

apreciat că nu este întemeiată contestația întrucât dispozitivul sentinței

civile nr. 1428 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Vaslui este clar redactat

și nu necesită lămuriri privind înțelesul, întinderea și aplicarea acestuia.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel U.A.T. Vaslui, Consiliul local Vaslui și Primarul Municipiului

Vaslui, întrucât instanța de fond a rezolvat cauza fără a intra în cercetarea

fondului, apreciind greșit că dispozitivul este clar redactat, că imobilul în

litigiu are destinația de cantină socială, iar în cel nou alipit își desfășoară

activitatea centrul de zi pentru persoane de vârsta a treia și cabinete

medicale.

Au mai susținut că raportul de

expertiză delimitează suprafața de teren pe care se află cantina, fără să facă

vreo precizare cu privire la construcții, că instanța a încălcat și principiul

contradictorialității.

Curtea de Apel Iași, secția civilă,

prin decizia nr. 115 din 2 iulie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de

Primarul Municipiului Vaslui, U.A.T. Vaslui și Consiliul local Vaslui împotriva

sentinței civile nr. 58 din 21 ianuarie 2008 a Tribunalului Vaslui a obligat

apelanții să plătească intimatei B.M.S. suma de 1.500 lei cheltuieli de

judecată.

Pentru a decide astfel, curtea de

apel a reținut că în mod corect prima instanță a constatat că U.A.T. Vaslui nu

are calitate procesuală activă ca și Consiliul local Vaslui, întrucât nu au

fost părți în hotărârea ce constituie titlu executoriu.

A respins ca nefondată și critica

privind încălcarea principiului contradictorialității, apelanții fiind legal

citați și susținându-și oral concluziile.

A mai reținut instanța de apel că pe

fondul cauzei, apelanții critică chestiunile de fond ce au format obiectul judecății,

or pe calea contestației la executare nu se poate repune în discuție situația

de fapt, soluționată irevocabil.

Pe de altă parte, curtea de apel a

constatat că și dispozitivul sentinței civile nr. 1427 din 9 decembrie 2002 a

Tribunalului Vaslui este redactat clar, concis și nu lasă loc de interpretări,

și nu se impune lămurirea acestuia.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs U.A.T. Vaslui, Consiliul local Vaslui și Primarul Municipiului

Vaslui, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Dezvoltând criticile de

nelegalitate, recurenții au arătat că, în mod greșit instanțele de fond

respectiv de apel au soluționat cauza fără a analiza dispozitivul sentinței

civile nr. 1427/2002 a Tribunalului Vaslui, făcând apoi trimiteri la decizia

nr. 75 din 26 aprilie 2006 a Curții de Apel Iași, prin care s-a respins apelul

formulat împotriva acestei sentințe, după care au redat și analizat

dispozițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 și modificarea acestui text prin

Legea nr. 247/2005.

Recurenții au mai arătat că

notificatorii au solicitat fără temei, ca pe lângă imobilul preluat inițial, să

le fie atribuit și imobilul nou construit, contrar prevederilor art. 19 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001.

În continuarea criticilor,

recurenții au redat textul art. 19 din Legea nr. 10/2001, au arătat destinația

imobilului, obiectivele expertizei dispusă în dosarul de fond, expunerea

cronologică, logică și legală a soluționării notificării, concluziile din

raportul de expertiză.

Recursul este nefondat.

Examinând contestația la executare

formulată în cauză, se constată că ea are ca obiect înțelesul, întinderea ori

explicarea dispozitivului sentinței civile nr. 1428 din 9 decembrie 2008 a

Tribunalului Vaslui, fiind cunoscută în doctrină sub denumirea de contestație

la titlu.

Deși se invocă temeiul unei

contestații la titlu, în realitate recurenții urmăresc corectarea

dispozitivului sentinței civile nr. 1428 din 9 decembrie 2002 a Tribunalului

Vaslui invocând critici care privesc nelegalitatea și netemeinicia hotărârii

instanței de fond.

Astfel contestatorii susțin că până

la modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, problema restituirii

imobilelor aflate sub incidența art. 16, statua un regim special, în sensul că

acestea, erau excluse de la restituire, pentru ca începând cu data de 25 iulie

2005, art. 16 să aibă un alt conținut, că expertiza în cauză se referă numai la

teren nu și la construcție, pentru ca apoi să analizeze dispozițiile art. 19

alin. (2) din Legea nr. 10/2001, toate acestea demonstrând nu că titlul

executoriu ar fi neclar ci faptul că nu sunt de acord cu hotărârea pronunțată.

Soluționând contestația la titlu,

instanța nu poate proceda la o rejudecare a cauzei, întrucât hotărârea în cauză

are putere de lucru judecat.

Pe de altă parte, dispozitivul

sentinței civile nr. 1428 din 9 decembrie 2002 este clar redactat și nu

necesită lămuriri.

În consecință, recursul declarat de

Primarul Municipiului Vaslui este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește recursul

declarat de U.A.T. Vaslui și Consiliul local Vaslui, vor fi respinse întrucât

nefiind părți în cauza ce s-a pronunțat hotărârea ce reprezintă titlu

executoriu, nu au calitate procesuală activă pentru promovarea unei contribuții

la titlu, cum corect au reținut ambele instanțe.

Ca părți căzute în pretenție

potrivit art. 274 C. proc. civ., recurenții vor fi obligați să plătească în

solidar intimatei B.M.S. suma de 1104,96 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de contestatorii U.A.T. Vaslui, Consiliul local Vaslui și Primarul

municipiului Vaslui împotriva deciziei nr. 115 din 2 iulie 2008 a Curții de

Apel Iași, secția civilă.

Obligă recurenții să plătească în

solidar, intimatei B.M.S. suma de 1104,96 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

19 martie 2009

.