ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3425/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 58 din 21 ianuarie 2008 a Tribunalului Vaslui, au fost respinse excepțiile de nelegalitate a încheierii din 31 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Vaslui, de inadmisibilitate a contestației la titlu și insuficientă timbrare; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a U.A.T. Vaslui și Consiliul local Vaslui; a respins contestația formulată de U.A.T. Vaslui împotriva titlului reprezentat de sentința civilă nr. 1428 din 9 decembrie 2002 a Tribunalului Vaslui ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a respins ca neîntemeiată contestația la titlu formulată de Primarul Municipiului Vaslui; a respins cererea de suspendare a executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 422/2007 aflat la B.E.J.

M.B.; a obligat contestatorul Primarul Municipiului Vaslui să plătească intimaților suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: U.A.T. a Municipiului Vaslui prin Primar și Consiliul local Vaslui au formulat contestație la executarea sentinței civile nr. 1437/2002 a Tribunalului Vaslui, executare pornită la cererea creditorilor B.M.S., S.I., S.T. și S.M., solicitând suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații. Motivând cererea, contestatorii au susținut că prin sentința menționată s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Vaslui, conform perimetrului A – B - C - D, stabilit prin expertiza S.D., expertiză ce nu delimitează construcția ci numai terenul.

Au mai arătat că nu se opun restituirii, însă nu tot imobilul aparține fostului proprietar și că o diferență de 200 mp, reprezintă o investiție ce nu face obiectul dreptului de proprietate al intimaților. Intimații au invocat în cauză următoarele excepții: nelegalitatea încheierii de suspendare a executării silite din data de 31 octombrie 2007 a Judecătoriei Vaslui, deoarece a fost dată cu încălcarea competenței materiale; inadmisibilitatea contestației, întrucât se invocă aspecte ce țin de fondul cauzei; lipsa calității procesuale active a contestatorilor întrucât nu au figurat ca părți în dosarul de retrocedare și insuficiența timbrajului contestației la executare.

A reținut tribunalul că încheierea din 31 octombrie 2007 a Judecătoriei Vaslui prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite nu a fost pronunțată în dosarul cauzei, că excepția de inadmisibilitate a contestației este nefondată, posibilitatea promovării fiind prevăzută de art. 393 C. proc. civ., iar taxa judiciară a fost corect determinată. În ceea ce privește calitatea procesuală activă, prima instanță a reținut că aceasta revine doar persoanelor fizice și juridice care au figurat ca părți în sentința civilă pentru care s-a solicitat punerea în executare și ca urmare U.A.T. Vaslui nu poate avea calitatea procesuală activă întrucât nu a fost parte în proces și nici Consiliul local Vaslui.

Ca parte a figurat doar Primarul Municipiului Vaslui acesta având calitate procesuală activă în cauza de față. Pe fondul cauzei, tribunalul a apreciat că nu este întemeiată contestația întrucât dispozitivul sentinței civile nr. 1428 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Vaslui este clar redactat și nu necesită lămuriri privind înțelesul, întinderea și aplicarea acestuia. Împotriva acestei sentințe a declarat apel U.A.T. Vaslui, Consiliul local Vaslui și Primarul Municipiului Vaslui, întrucât instanța de fond a rezolvat cauza fără a intra în cercetarea fondului, apreciind greșit că dispozitivul este clar redactat, că imobilul în litigiu are destinația de cantină socială, iar în cel nou alipit își desfășoară activitatea centrul de zi pentru persoane de vârsta a treia și cabinete medicale.

Au mai susținut că raportul de expertiză delimitează suprafața de teren pe care se află cantina, fără să facă vreo precizare cu privire la construcții, că instanța a încălcat și principiul contradictorialității. Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin decizia nr. 115 din 2 iulie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de Primarul Municipiului Vaslui, U.A.T. Vaslui și Consiliul local Vaslui împotriva sentinței civile nr. 58 din 21 ianuarie 2008 a Tribunalului Vaslui a obligat apelanții să plătească intimatei B.M.S. suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată. Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că în mod corect prima instanță a constatat că U.A.T. Vaslui nu are calitate procesuală activă ca și Consiliul local Vaslui, întrucât nu au fost părți în hotărârea ce constituie titlu executoriu.

A respins ca nefondată și critica privind încălcarea principiului contradictorialității, apelanții fiind legal citați și susținându-și oral concluziile. A mai reținut instanța de apel că pe fondul cauzei, apelanții critică chestiunile de fond ce au format obiectul judecății, or pe calea contestației la executare nu se poate repune în discuție situația de fapt, soluționată irevocabil. Pe de altă parte, curtea de apel a constatat că și dispozitivul sentinței civile nr. 1427 din 9 decembrie 2002 a Tribunalului Vaslui este redactat clar, concis și nu lasă loc de interpretări, și nu se impune lămurirea acestuia. Împotriva acestei decizii au declarat recurs U.A.T. Vaslui, Consiliul local Vaslui și Primarul Municipiului Vaslui, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Dezvoltând criticile de nelegalitate, recurenții au arătat că, în mod greșit instanțele de fond respectiv de apel au soluționat cauza fără a analiza dispozitivul sentinței civile nr. 1427/2002 a Tribunalului Vaslui, făcând apoi trimiteri la decizia nr. 75 din 26 aprilie 2006 a Curții de Apel Iași, prin care s-a respins apelul formulat împotriva acestei sentințe, după care au redat și analizat dispozițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 și modificarea acestui text prin Legea nr. 247/2005. Recurenții au mai arătat că notificatorii au solicitat fără temei, ca pe lângă imobilul preluat inițial, să le fie atribuit și imobilul nou construit, contrar prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În continuarea criticilor, recurenții au redat textul art. 19 din Legea nr. 10/2001, au arătat destinația imobilului, obiectivele expertizei dispusă în dosarul de fond, expunerea cronologică, logică și legală a soluționării notificării, concluziile din raportul de expertiză. Recursul este nefondat. Examinând contestația la executare formulată în cauză, se constată că ea are ca obiect înțelesul, întinderea ori explicarea dispozitivului sentinței civile nr. 1428 din 9 decembrie 2008 a Tribunalului Vaslui, fiind cunoscută în doctrină sub denumirea de contestație la titlu. Deși se invocă temeiul unei contestații la titlu, în realitate recurenții urmăresc corectarea dispozitivului sentinței civile nr. 1428 din 9 decembrie 2002 a Tribunalului Vaslui invocând critici care privesc nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond.

Astfel contestatorii susțin că până la modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, problema restituirii imobilelor aflate sub incidența art. 16, statua un regim special, în sensul că acestea, erau excluse de la restituire, pentru ca începând cu data de 25 iulie 2005, art. 16 să aibă un alt conținut, că expertiza în cauză se referă numai la teren nu și la construcție, pentru ca apoi să analizeze dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, toate acestea demonstrând nu că titlul executoriu ar fi neclar ci faptul că nu sunt de acord cu hotărârea pronunțată. Soluționând contestația la titlu, instanța nu poate proceda la o rejudecare a cauzei, întrucât hotărârea în cauză are putere de lucru judecat.

Pe de altă parte, dispozitivul sentinței civile nr. 1428 din 9 decembrie 2002 este clar redactat și nu necesită lămuriri. În consecință, recursul declarat de Primarul Municipiului Vaslui este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. În ceea ce privește recursul declarat de U.A.T. Vaslui și Consiliul local Vaslui, vor fi respinse întrucât nefiind părți în cauza ce s-a pronunțat hotărârea ce reprezintă titlu executoriu, nu au calitate procesuală activă pentru promovarea unei contribuții la titlu, cum corect au reținut ambele instanțe. Ca părți căzute în pretenție potrivit art. 274 C. proc. civ., recurenții vor fi obligați să plătească în solidar intimatei B.M.S.

suma de 1104,96 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat, recursul declarat de contestatorii U.A.T. Vaslui, Consiliul local Vaslui și Primarul municipiului Vaslui împotriva deciziei nr. 115 din 2 iulie 2008 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Obligă recurenții să plătească în solidar, intimatei B.M.S. suma de 1104,96 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2009 .