ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2023/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 10 iulie 2007 și ulterior precizată, reclamanta N.L. a solicitat anularea ordinului nr. 462 din 12 iunie 2007 emis de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijloci, Comerț, Turism și Profesii Liberale, în prezent Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijloci, Comerțului și Mediului de Afaceri. În motivarea acțiunii s-a arătat că ordinul este nelegal, deoarece O.U.G. nr. 24/2007, prin care Ministerul Economiei și Finanțelor a fost preluat de pârât, impunea preluarea salariaților instituțiilor ale căror structuri sau activități sunt preluate, cu menținerea salarizării. Prin sentința civilă nr. 2976/2008 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, acțiunea a fost admisă.

Instanța a reținut că ordinul a fost emis cu nerespectarea O.U.G. nr. 24/2007 a Legii nr. 188/1999; că ordinul nr. 599 din 28 mai 2007, de reîncadrare a reclamantei nu poate fi considerat un act de revocare a ordinului atacat fiind antedatat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen pârâtul. În motivarea recursului s-a arătat că prin ordinul nr. 599 din 28 mai 2007, emis după ce A.N.F.P. a aprobat înființarea de noi posturi de funcționar public în organigrama ministerului nou înființat, a fost posibilă încadrarea reclamantei pe postul avut anterior; că după emiterea ordinului nr. 599 din 28 mai 2007, ordinul nr. 462/2007 a rămas fără efecte și că în prezent reclamanta lucrează în baza ordinului nr. 599/2007.

Verificând cauza în funcție de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că sentința este legală și temeinică. Din probele administrate în cauză se reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 6 și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2007, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijloci, Comerț, Turism și Profesii Liberale, prin reorganizare, a preluat activitatea în domeniul comerțului de la Ministerul Economiei și Comerțului iar personalul instituțiilor publice înființate se preia de la instituțiile ale căror structuri sau activității sunt preluate, respectiv de la instituțiile care se reorganizează, care se comasează sau care își încetează activitatea și își menține nivelul salarizării.

Conform art. 13 din O.U.G. nr. 24/2007, trebuiau încheiate protocoale de predare-preluare, care să conțină structurile de personal preluate iar preluarea personalului era imperativă. Totuși, prin ordinul nr. 462 din 11 iunie 2007, reclamantei i s-a acordat un preaviz de 15 zile lucrătoare ca urmare a desființării postului, după care înceta activitatea prin concediere, temeiul juridic fiind Codul muncii, deși reclamantei i se aplicau dispozițiile Legii nr. 188/1999 fiind funcționar public. În mod judicios curtea de apel a anulat ordinul contestat fiind nelegal față de actele normative mai sus expuse. Invocarea de către recurentă a ordinului nr. 599 din 28 mai 2007, prin care reclamanta a fost numită pe aceeași funcție (referent II) la Direcția Achiziții Publice și Logistică, cu un salariu lunar de 586 lei un spor de vechime de 25%, nu reprezintă revocarea ordinului contestat chiar dacă reclamanta în prezent își desfășoară activitatea în baza ordinului nr. 599/2007.

Ordinul nr. 599 poartă data de 28 mai 2007, evident fiind antedatat, iar ordinul contestat, nr. 462 a fost emis la data de 11 iunie 2007. Cum nu există un act al autorității pârâte, ulterior ordinului nr. 462 din 11 iunie 2007, prin care acesta să fie desființat, anularea lui de către instanță este o măsură legală și oportună, având în vedere că oportunitatea actului administrativ circumscrie noțiunii de legalitate a acestuia. Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Afaceri, împotriva sentinței civile nr. 2976 din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2009.