ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 578/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 578/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 80 din 19 mai
2008, Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, a admis
acțiunea formulată de reclamantul V.I. și a obligat pârâta A.N.S.V.S.A. să-i
acorde concediul legal de odihnă aferent anilor 2006-2007 până la sfârșitul
anului în curs și să-i plătească 10.000 lei daune morale, precum și la 1.250
lei, cheltuieli de judecată.
S-a reținut pentru aceasta că în
perioadele planificate reclamantul nu a efectuat concediul de odihnă, dată
fiind lipsa de personal, și nici nu a fost reprogramat pentru o altă perioadă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat
recurs pârâta A.N.S.V.S.A., recurs admis prin decizia civilă nr. 3633 din 22
octombrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin care s-a casat sentința și pe fond,
respinsă acțiunea reclamantului V.I. ca nefondată.
Instanța de fond a reținut că cel puțin
pentru anul 2006, dat fiind volumul foarte mare de muncă cât și lipsa forței de
muncă, reclamantului i s-a aprobat efectuarea concediului de odihnă în perioada
22 noiembrie -31 decembrie 2007. S-a mai reținut că în aceeași situație s-au
aflat și ceilalți medici veterinari de la P.I.F. Halmeu care și-au exprimat opțiunea pentru efectuarea integrală a concediului de odihnă.
În ce privește concediul de odihnă pentru
anul 2007, reclamantul a efectuat toate cele 25 zile cuvenite, în perioada 11 august - 12 septembrie 2008.
Împotriva acestei decizii, V.I. a formulat
la 4 noiembrie 2008, contestație în anulare, susținând că hotărârea pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal, este rezultatul unei greșeli materiale.
Cum însă contestatorul s-a mărginit la a
face această afirmație nesusținută de nici o motivare, contestația în anulare
urmează a fi respinsă, Curtea fiind în imposibilitate de a analiza în ce măsură
sunt sau nu îndeplinite cerințele art. 318 C. proc.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de V.I., împotriva Deciziei
nr. 3633 din 22 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2009.