ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3405/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 25 octombrie 2005 I.A.R. a

solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Alimentației, SC

A. Bengești Ciocadia, Comisia locală Bengești pentru aplicarea Legii fondului

funciar nr. 18/1991 și Comisia județeană Gorj constituită în același scop să se

dispună anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate privată

asupra terenurilor seria M07 nr. 0940 din 28 februarie 1994, emis de primul

pârât în favoarea pârâtei secunde pentru suprafața de 3000 m.p. teren care

anterior a aparținut tatălui său.

Acțiunea a fost înregistrată la

Judecătoria Novaci care prin sentința civilă nr. 387 din 20 martie 2006 s-a

dezinvestit în favoarea Curții de Apel Craiova.

Secția de contencios administrativ și fiscal

a acestei din urmă instanțe, prin sentința civilă nr. 125 din 6 aprilie 2007 a

respins acțiunea ca inadmisibilă.

Instanța a reținut că o atare soluție se

impune, deoarece reclamanta a efectuat procedura administrativă prealabilă,

instituită prin dispozițiile art. 7 al Legii contenciosului administrativ nr.

554/2004, abia după data introducerii acțiunii și nu în termenul de 30 de zile

prevăzut în alin. (1) al acestui text legal.

Împotriva sentinței a declarat recurs

reclamanta I.R.

Recurenta a reiterat susținerile sale din

acțiune, iar în legătură cu excepția admisă de prima instanță a susținut că ea

trebuia respinsă deoarece procedura administrativă prealabilă s-a realizat pe

parcursul judecății cauzei la Curtea de Apel Craiova, astfel cum rezultă din

adresa nr. 113002 din 4 ianuarie 2007 emisă de pârâtul Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Critica nu este întemeiată.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, în vigoare la data introducerii de către reclamantă, înainte de a se

adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un

act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente,

în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau

în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului

ierarhic superior, dacă acesta există.

Norma juridică precitată are caracter

imperativ și neîndeplinirea obligației pe care ea o stabilește, constituie un

fine de neprimire a acțiunii în contencios administrativ pentru anularea

actului administrativ.

În speță, așa cum corect a reținut curtea

de apel, reclamanta, care inițial s-a adresat Judecătoriei Novaci cu o acțiune

având ca obiect anularea unui certificat de atestare a dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor emis în anul 1994, nu și-a exercitat dreptul său,

anterior sesizării instanței solicitând autorității publice emitente în

termenele prevăzute de Legile nr. 29/1990 și respectiv nr. 554/2004 să-și

revoce propriul act.

În aceste condiții, exercitarea

recursului administrativ abia pe parcursul judecății cauzei este lipsită de

relevanță și nu poate justifica măsura desființării sentinței, pronunțată de

prima instanță ca efect al admiterii unei excepții de inadmisibilitate a

acțiunii.

Ținând seama de considerentele expuse în

cele ce preced și de inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine

publică, care conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ. pot fi invocate din oficiu,

urmează a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta I.A.R.

împotriva sentinței nr. 125 din 6 aprilie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18

septembrie 2007.