ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 120/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Caras Severin, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Reșița prin sentința nr. 310 din 22 octombrie 2007 a admis acțiunea formulată de reclamanta SC M.C.T. M.E.T.L.I. SRL cu sediul social în comuna Sacu, Județul Caras Severin împotriva pârâtei SC B.C.R. A. SA BUCUREȘTI PRIN B.C.R. A. SA, SUCURSALA CARAS SEVERIN, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 125.277 lei cu titlu de despăgubiri și suma de 5.356,74 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că s-a impus respingerea excepției insuficientei timbrări și a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei întrucât ea este titulara dreptului de a solicita despăgubirea conform contractului de asigurare încheiat.

Incendiul a izbucnit la data de 26 noiembrie 2006 și a distrus clădirea bar - restaurant, marfa și mijloacele fixe. Procesul-verbal de intervenție nr. 95 din 27 noiembrie 2006 întocmit de Detașamentul de Pompieri Caransebeș nu are valoare probatorie absolută, cu atât mai mult cu cât martorii audiați în cauză au relatat că rețeaua electrică nu a fost suprasolicitată, incendiul a izbucnit din podul clădirii, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă abia când a căzut tavanul barului. Potrivit art. 9 din Legea nr. 136/1995, prin contractul de asigurare, contractantul asigurării se obligă să plătească o primă asigurătorului, acesta obligându-se ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării ori terțului păgubit despăgubirile.

Având în vedere că s-au plătit primele asigurătorului, că riscul asigurat s-a produs, că suma datorată cu titlu de despăgubire a fost convenită de părți prin contract pentru a fi plătită în cazul producerii riscului asigurat, acțiunea reclamantei apare întemeiată. Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia civilă nr. 39/A din 10 martie 2008 a respins apelul declarat de pârâta SC B.C.R. A. SA BUCUREȘTI prin Sucursala Mehedinți, împotriva sentinței civile nr. 310 din 22 octombrie 2007, fiind preluate în esență toate argumentele expuse anterior de prima instanță. Împotriva deciziei civile nr. 39/A din 10 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a promovat recurs pârâta SC B.C.R.

A. SA BUCUREȘTI prin B.C.R. A. SA, sucursala Timiș, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului, desființarea deciziei atacate și pe fond respingerea acțiunii. In dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat aspectul că organul constatator al evenimentului asigurat a specificat foarte clar că sursa probabilă de aprindere a fost un scurtcircuit electric determinat de o suprasolicitare a instalației electrice. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, in raport de criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge recursul pârâtei ca nefondat, pentru următoarele considerente.

Reclamanta SC M.C.T. M.E.T.L.I. SRL, prin reprezentantul său B.I.E., la data de 9 iulie 2006, a încheiat cu reprezentanții B.C.R. A. SA polița de asigurare IBC cu numărul 0005817, în care au fost precizate categoriile de bunuri asigurate și anume: clădiri sau alte construcții pentru o sumă asigurată de 30.000 Euro, mijloace fixe pentru o sumă asigurată de 10.000 Euro și stocuri pentru o sumă asigurată de 5.000 Euro, toate aceste bunuri aflându-se în localitatea Secu, j udețul Caras Severin. Cu această ocazie, asigurătorul a verificat și constatat existența bunurilor asigurate, făcând o descriere detaliată, așa cum este probat prin cererea chestionar, fără a exista vreo obiecțiune vizând situația de fapt.

In cadrul perioadei de asigurare de 12 luni, cuprinsă între 10 iulie 2006 și 9 iulie 2007, a izbucnit un incendiu, care a distrus o parte a bunurilor asigurate. Condițiile generale privind asigurarea imobilelor și a altor bunuri deținute de persoanele juridice stabilesc la art. 1.1 că asigurătorul, în baza contractului de asigurare și în schimbul primei de asigurare plătită de către asigurat este obligat a acorda despăgubiri beneficiarului asigurării pentru pagubele produse. Este adevărat că procesul verbal de intervenție nr. 25 din 27 noiembrie 2006 întocmit de Inspectoratul pentru situații de urgență „Semenic" al județului Caraș-Severin, Detașamentul Pompieri Caransebeș, are consemnat la pct. 6 intitulat „elemente privind focarul și cauza incendiului" că o sursă probabilă de aprindere ar putea fi un scurtcircuit electric, însă acest document nu stabilește cu certitudine cauza efectivă a declanșării incendiului.

Deși pârâta B.C.R.A., constant a expus pe tot parcursul procesului, începând cu opinia scrisă a concilierii directe, întâmpinări, motive de apel și recurs că reclamanta nu a respectat prevederile Ordinului nr. 775 din 22 iulie 1998 privitor la normele generale P.S.I., act normativ în vigoare la data evenimentului, nu a administrat probe în dovedirea susținerilor sale. Reclamanta a depus acte și a probat cu martorii A.D. și M.D.M. că instalația electrică premergător declanșării incendiului, era în stare de normală funcționare, conformă normelor tehnice și exploatată la parametrii minimi. Pentru aceste rațiuni urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtei SC B.C.R. A. SA București prin sucursala Timiș, împotriva deciziei civile nr. 39/A din 10 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC B.C.R. A. SA BUCUREȘTI PRIN SUCURSALA TIMIȘ, împotriva deciziei nr. 39/A din 10 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2009.