ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3206/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 13 septembrie 2007 la Curtea de Apel București, reclamanții B.R., B.N., C.C.M., D.O.A., E.I.S., I.Ș.C., M.C., M.L., P.G., P.D., P.I., R.N.L., S.N.R., T.C., T.F.T., Ț.A.D., V.G. au solicitat în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A. și O.R.I., obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând prima de concediu pe anii 2004 - 2006 și sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizate cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului, la data plății efective. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, potrivit art. 37 alin. (2) din O.G.nr.

58/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițistului, cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit că, la plecarea în concediu de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază cuvenit pentru perioada de concediu, acordarea acestui drept fiind suspendată prin legi bugetare succesive, în perioada 2003 - 2006. Reclamanții au mai arătat că, prin art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 118/2004 a fost suspendată acordarea sporului de fidelitate, prevăzut a se acorda prin art. 6 din O.G. nr. 38/2003. Pârâtul M.I.R.A. a formulat cerere de chemare în garanție a M.E.F. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3158 din 5 decembrie 2007 a admis acțiunea formulată de reclamanții B.R., B.N., C.C.M., D.O.A., E.I.S., I.Ș.C., M.C., M.L., P.G., P.D., P.I., R.N.L., S.N.R., T.C., T.F.T., Ț.A.D., V.G.

în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A. și O.R.. A obligat pârâții la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând prima de concediu pe anii 2004 - 2006, actualizată cu indicele de inflație la data plății și la plata sporului de fidelitate aferent perioadei 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005, actualizat cu indicele de inflație, la data plății. A admis cererea de chemare în garanție. În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că, reclamanții sunt îndreptățiți să primească sumele reprezentând prima de vacanță și spor de fidelitate, întrucât suspendarea acordării acestor drepturi prin legi bugetare succesive nu echivalează cu anularea dreptului, în cauză fiind un drept câștigat iar o interpretare contrară ar avea ca efect, lipsirea dreptului de conținut.

În considerarea faptului că, bugetul de stat este gestionat de M.E.F. s-a admis cererea de chemare în garanție a acestuia. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, chematul în garanție M.E.F., criticând sentința în temeiul art. 304 pct. 4 și 9 și art. 3041 C. proc. civ. Recurentul invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a M.E.F., față de prevederile Legii nr. 500/2002 arătând și că nu există niciun fel de raporturi de muncă între această instituție și reclamanți sau față de pârâți. În subsidiar, față de suspendarea acordării drepturilor solicitate, prin legi bugetare succesive, recurentul solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Examinând cauza în raport cu criticile aduse sentinței, cu apărările formulate și probele administrate, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv dispozițiile art. 3041 C. proc.

civ., se constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente. Curtea reține că, situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond, reclamanții având calitatea de funcționar public – polițist, în cadrul O.R.I., cu excepția reclamantului B.N. în prezent pensionar al M.I.R.A., fiindu-le aplicabile revederile art. 6 și art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, potrivit cărora salariații acestor instituții pârâte beneficiază de primă de concediu. Instanța de fond a soluționat însă în mod greșit, cererea de chemare în garanție a M.E.F., având ca obiect plata unor drepturi salariale, cererea fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Astfel, potrivit Legii nr. 554/2004, pentru a avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune în contencios administrativ nu este suficientă calitatea de autoritate publică, fiind imperios necesar ca acea autoritate să fie emitenta actului administrativ contestat sau să nu fi soluționat în termen legal ori să fi refuzat nejustificat, rezolvarea unei cereri a reclamantului, referitoare la un drept sau la un interes legitim. Or, recurentul - chemat în garanție nu a emis niciun act administrativ de natură să vatăme interesele reclamanților într-un drept sau într-un interes legitim al acestora. Atribuțiile M.E.F.

în elaborarea și gestionarea bugetului de stat nu justifică obligarea instituției la plata unor drepturi salariale către angajați ai altui minister ordonator principal de credite și nici obligarea sa la alocarea fondurilor necesare plății primelor de concediu cuvenite reclamanților angajați în cadrul altui minister, raporturile de muncă existând exclusiv între reclamanți și pârâți. Față de cele de mai sus, susținerile recurentului pe fondul cauzei, urmează a fi înlăturate. În considerentele Deciziei nr. 12 din 5 februarie 2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție se reține că, drepturile persoanelor în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele sunt apărate de stat împotriva oricăror încălcări, manifestări de subiectivism, abuz sau arbitrariu, în conformitate cu dispozițiile art. 38 C. muncii.

În consecință, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată în sensul că se va respinge cererea de chemare în garanție a M.E.F., formulată de M.I.R.A., menținând celelalte dispoziții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.E.F. împotriva sentinței civile nr. 3158 din 5 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată în sensul că, respinge cererea de chemare în garanție a M.E.F. formulată de M.I.R.A. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2008.