ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2923/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 227 din 2 septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus, în baza art. 94 alin. (1) și art. 90 din Legea nr. 302/2004 punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 3 octombrie 2008 de către Tribunalul din Catanzaro, împotriva persoanei solicitate G.A., arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, de la 2 septembrie 2009 la 1 octombrie 2009 și predarea acesteia către autoritățile italiene cu respectarea regulii specialității. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că la 3 octombrie 2008 autoritățile judiciare italiene au emis împotriva persoanei solicitate G.A.

cetățean român, mandat de arestare în vederea efectuării urmăririi penale pentru trafic ilegal de stupefiante și substanțe psihotrope și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzute de art. 73 și art. 80 alin. (1) și de art. 74 alin. (1), (2), (3) și (4) din DPR nr. 309 din 9 octombrie 1990, cu aplicarea art. 110 și art. 81 din Codul penal italian, fapte comise în calitate de autor în anii 2005, 2006 și 2007 în Cosenza, Altomonte și zone vecine. S-a apreciat că mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare italiene întrunește condițiile prevăzute de art. 79 din Legea nr. 302/2004, că infracțiunile au corespondent în legea română, că nu există motive de refuz al executării mandatului și că se impune arestarea și predarea persoanei către autoritățile judiciare solicitante.

Apărările persoanei solicitate, în sensul că nu ar fi vinovată de infracțiunile de trafic de stupefiante împreună cu alte persoane, nu au fost luate în examinare, instanța având obligația de a verifica doar condițiile de fond și de formă ale mandatului european de arestare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal persoana solicitată, care a susținut că nu este vinovată de infracțiunile pentru care a fost emis mandatul european de arestare, că nu sunt asigurate garanțiile exercitării dreptului la apărare, că se opune la predare și că în caz de condamnare dorește să execute pedeapsa în România. Recursul declarat nu este întemeiat. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că autoritățile judiciare italiene efectuează acte de urmărire penală împotriva persoanei solicitate G.A.

pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilegal de stupefiante și substanțe psihotrope și de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzute de art. 73 și art. 80 alin. (1) și art. 74 alin. (1), (2), (3) și (4) din DPR nr. 309 din 9 octombrie 1990 cu aplicarea art.81 din Codul penal italian, constând în aceea că în anii 2005-2006 și 2007 aflându-se pe teritoriul statului italian în zona localităților Cosenza, Altomonte și zone învecinate a colaborat și ajutat alte persoane, ca acestea să vândă, cumpere, împarte, transporte și dețină mari cantități de substanțe stupefiante. Întrucât persoana solicitată a părăsit teritoriul statului italian și a venit în România, împotriva respectivei persoane s-a emis, la 3 octombrie 2008, mandatul european de arestare de către Tribunalul din Catanzaro Secțiunea judecătorului pentru cercetări preliminare în vederea efectuării urmăririi penale.

Potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Mandatul european se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce. Pe de altă parte, potrivit art. 94 alin. (7) din lege, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Analizând actele dosarului se constată că mandatul european de arestare are conținutul și forma prevăzute de art. 79 din Legea nr. 302/2004, că faptele de trafic ilegal de stupefiante și psihotrope și de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni imputate persoanei solicitate dau loc la predare, conform art. 85 pct. 1 și 5 din lege și că nu există motive de refuz al executării din cele menționate în art. 88 din respectiva lege. Susținerea din recursul persoanei solicitate în sensul că nu ar fi vinovată de comiterea faptelor și că ar fi justificată opoziția sa la predare, nu pot fi primite, recurenta având posibilitatea de a-și formula apărările de fond în fața instanțelor judecătorești italiene, instanța română, în baza principiilor enunțate, neputând examina respectivele apărări.

Referitor la executarea în România a eventualei pedepse, aceasta este o condiție specială a predării persoanei solicitate, prevăzută de art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004. Față de considerentele ce preced se constată că hotărârea atacată de predare a persoanei solicitate către autoritățile judiciare solicitante a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale evocate și că motivele de recurs invocate și opoziția la predare nu sunt întemeiate. În consecință, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de persoana solicitată, cu obligarea acesteia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu până la prezentarea apărătorului ales să fie avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată G.A. împotriva sentinței penale nr. 227 din 2 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie 2009.