ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4180/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 81 din 3 martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.S.V. în contradictoriu cu M.M.F.P.S., prin care solicita anularea Ordinului nr. 995 din 11 noiembrie 2008, prin care i s-a modificat temporar raportul de serviciu din inspector șef în inspector de muncă clasa 1, grad profesional superior, treapta de salarizare 1 în cadrul Serviciului îndrumare angajatori și angajați în domeniul relațiilor de muncă, al Inspectoratului Teritorial de Munca Dolj.

Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de Apel Craiova a reținut, în esență că, prin Ordinul nr. 995 din 11 noiembrie 2008, emis de M.M.F.E.Ș., s-a dispus modificarea raporturilor de serviciu ale reclamantului C.S.V., în sensul mutării temporare până la 31 decembrie 2008 din funcția de inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj, în funcția publică de conducere de șef birou - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare 1, în cadrul Serviciului îndrumare angajatori și angajați în domeniul relațiilor de muncă, al acestui inspectorat. Măsura dispusă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 86 alin. (5) coroborat cu art. 91 alin. (3) din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici republicată cu modificările și completările ulterioare.

i nstanța de fond a apreciat că, mutarea temporară a reclamantului în cadrul unui compartiment al instituției pârâte a fost determinată de începerea urmăririi penale împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 13 1 din Legea 78/2000 raportat la art. 194 alin. (1) C. pen., dispusă prin Rezoluția nr. 12/P/2008 din 24 septembrie 2008 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova. Împotriva acestei hotărâri reclamantul Cotigă Silviu Viorel a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată cu greșita aplicare a Legii nr. 188/1999. Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând actele dosarului, motivele de recurs și vis - à- vis de dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Recurentul – reclamant a solicitat anularea Ordinului nr. 995/2008 emis intimatul-pârât prin care i-a fost modificat temporar raportul de serviciu din inspector șef în inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, treaptă de salarizare I, întrucât acest act administrativ este nemotivat. Curtea de Apel Craiova prin sentința recurată, a respins acțiunea, apreciind că textul art. 85 din Legea nr. 188/1999 prin aplicarea a nu aduce atingere prezumției de nevinovăție, măsura reglementată având caracter temporar care nu afectează în nici un fel drepturile salariale ale reclamantului. Din ansamblul probator admis și administrat, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că Ordinul contestat este legal.

Astfel, prevederile art. 86 din Legea nr. 188/1999 republicată, la alin. (5) prevede obligația persoanei care are competența numirii în funcție publică, de a dispune temporar mutarea funcționarului public, în cadrul altei structuri, compartiment, acest lucru dispunându-se motivat pe o perioadă de 6 luni, în interesul instituției publice, cu respectarea pregătirii profesionale a persoanei și a salariului pe care-l are. Această mutare a recurentului în condițiile Legii nr. 188/1999, s-a făcut de către intimat datorită începerii urmăririi penale împotriva sa, astfel cum rezultă din actele dosarului, respectiv adresa D.N.A. nr. 12/ p /2008. Modificarea raportului de serviciu prin ordinul în litigiu, motivat de această situație, nu reprezintă o vătămare a vreunui drept prevăzut de lege pentru recurent, atâta vreme cât s-au avut în vedere dispozițiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 și art. 86 alin. (5) din aceeași lege.

Astfel, art. 86 din Legea nr. 188/1999 prevede în mod imperativ luarea măsurii temporare de mutare a funcționarului public, atunci când există riscul ca aceasta să influențeze cercetarea, fără să fie nevoie de existența vreunei dovezi în acest sens. Corect prima instanță a apreciat că în speță nu se poate vorbi despre o încălcare a drepturilor constituționale ale persoanei și nici de nerespectarea dispozițiilor art. 6 C.E.D.O., întrucât măsura dispusă are caractere temporar și recurentului nu i-au fost afectate drepturile salariale. Dealtfel din adresa D.N.A. rezultă că recurentul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. Așa fiind având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, se va respinge recursul declarat de C.S.V., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.S.V., împotriva sentinței civile nr. 81 din 3 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2009.