ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4174/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 2 august 2007, reclamantul N.I.C.O., în calitate de ofițer de poliție detașat în cadrul D.N.A., a solicitat obligarea pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumelor de bani reprezentând prima de concediu aferentă perioadei 2005-2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și obligarea pârâților la plata de daune interese conform art. 161 alin. (4) C. muncii. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că îndeplinește funcția de ofițer de poliție judiciară și începând cu data de 15 decembrie 2004, a fost încadrat la D.N.A.

Reclamantul a susținut că, fiind funcționar public cu statut special, are dreptul la acordarea primei de concediu pentru perioada 2005-2006, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2) teza I din O.G. nr. 38/2003, aprobată prin Legea nr. 353/2003. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 3145 din 4 decembrie 2007, prin care a admis în parte acțiunea, a obligat pârâții să plătească reclamantului prima de vacanță pentru anii 2005-2006, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, a respins cererea de acordare a daunelor interese și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor . Instanța de fond a reținut că, prin detașarea în cadrul D.N.A.

, reclamantul nu și-a pierdut calitatea de ofițer de poliție și nici calitatea de funcționar public cu statut special, deoarece a fost asimilat numai din punctul de vedere al salarizării cu funcția de procuror la parchetul de pe lângă judecătorie. În consecință, s-a apreciat că reclamantul nu poate fi privat de celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în calitate de polițist, printre care și dreptul la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, conform art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003, aprobată prin Legea nr. 353/2003. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și a solicitat casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică și pe fond, să fie respinsă acțiunea formulată de reclamant.

Recurentul a susținut că instanța de fond a aplicat greșit prevederile legale referitoare la drepturile cuvenite ofițerilor și agenților de poliție judiciară în perioada detașării la D.N.A., dispunând fără temei legal obligarea sa la plata primei de concediu solicitată de intimatul-reclamant în perioada 2005 - 2006. În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 10 alin. (6) și (8) din O.U.G. nr. 43/2002, art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 27/2006 și anexa nr. 4 la O.G. nr. 38/2003, motivând că în privința drepturilor bănești cuvenite polițiștilor detașați în cadrul altor instituții, are obligații numai pentru stabilirea drepturilor de pensie, a ajutoarelor acordate la încetarea raporturilor de serviciu și a drepturilor bănești reprezentând salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente: O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi care se acordă polițiștilor a prevăzut în art. 37 alin. (1) și art. 1 lit. a) și c) din anexa nr. 4 că polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului de Interne beneficiază de salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective.

Conform aceleiași reglementări, în situația în care drepturile astfel stabilite sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști încadrați în instituțiile din structura poliției pe funcții similare celor pe care le îndeplinesc la instituțiile unde sunt detașați, cei în cauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție. În condițiile în care intimatul-reclamant nu a exprimat o asemenea opțiune, instanța de fond a constatat neîntemeiat că acesta are dreptul la plata primei de concediu pentru perioada 2005-2006, deși dispozițiile art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003, aprobată prin Legea nr. 353/2003 nu sunt aplicabile ofițerilor de poliția judiciară detașați la D.N.A.

În perioada detașării, intimatul-reclamant este asimilat din punct de vedere salarial cu personalul civil din unitatea în care își desfășoară activitatea și în consecință, nu poate beneficia de celelalte drepturi bănești prevăzute în actul normativ privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor. În atare situație, ofițerii de poliție judiciară detașați la D.N.A. beneficiază de prima de concediu în aceeași măsură în care beneficiază magistrații.

Prin Decizia XXIII din 12 decembrie 2005 Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra recursului în interesul legii și a hotărât că prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002. Față de considerentele expuse, se constată că, în perioada 2005-2006 intimatul-reclamant nu este îndreptățit la acordarea primei de concediu solicitată, astfel că va fi casată hotărârea atacată și pe fond, va fi respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr. 3145 din 4 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și pe fond respinge acțiunea formulată de N.I.C.O. ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2008.