ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1704/2009

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 14/D din 16 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr. 930/33/2008,Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul T.M. cu privire la sentința penală nr. 115 din 19 decembrie 2007 a Curții de Apel Cluj. Instanța a reținut că este inadmisibilă cererea de revizuire, întrucât hotărârea atacată nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 393 C. proc. pen., nefiind rezolvat fondul cauzei printr-o hotărâre de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal și fără ca motivele invocate să se încadreze în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 394 C. proc.

pen. S-a mai invocat și Decizia nr. XVII din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că este inadmisibilă cererea de revizuire a unei hotărâri definitive pronunțată în baza art. 278 1 C. proc. pen. Î mpotriva acestei hotărâri, revizuientul a declarat recurs, susținând că nu ar fi fost respectată procedura de citare a intimaților și că nu s-ar fi avut în vedere cercetarea penală care trebuia efectuată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej. Recursul este nefondat, pentru următoarele argumente: Referitor la motivul de recurs privind necitarea intimaților cu ocazia soluționării admisibilității în principiu a cererii de revizuire, Înalta Curte constată că potrivit art. 402 alin. (1) C. proc.

pen., „La primirea lucrărilor trimise de procuror, președintele instanței fixează termen de judecată pentru examinarea cererii de revizuire, în vederea admiterii în principiu, dispunând citarea părților interesate". În mod legal s-a dispus doar citarea, în această fază, doar a revizuientului, singura parte interesată în admiterea în principiu a cererii de revizuire. Revizuientul nu a fost în nici un mod lezat prin măsura legală dispusă de președintele instanței de a nu fi citat decât revizuientul, iar nu și intimații. Referitor la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire adoptată de instanța de fond, Înalta Curte reține că este legală. Într-adevăr, din examinarea dispozițiilor art. 393 referitor la hotărârile supuse revizuirii, precum și a celor ale art. 394 C. proc.

pen., referitor la cazurile de revizuire, rezultă că această cale extraordinară de atac este admisibilă doar în cazul hotărârilor care au soluționat fondul cauzei (hotărâri de achitare, încetare a procesului penal ori de condamnare). În speță, prin hotărârea atacată prin cererea de revizuire, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul T.M. împotriva unor rezoluții de neîncepere a urmăririi penale date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Nu a fost pronunțată o hotărâre de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal. Totodată, nu s-a invocat niciun caz de revizuire dintre cele prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Astfel cum s-a statuat de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, cererile de revizuire împotriva unor hotărâri pronunțate în baza art. 278 1 C. proc.

pen. sunt inadmisibile. În consecință, reținând că sentința atacată cu recurs este legală, întrucât s-au respectat textele procedural penale invocate mai sus, precum și interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte, prin decizia indicată, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient petent. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul T.M. împotriva sentinței penale nr. 14/D din 16 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 mai 2009.