ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1723/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1723/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 658 din 27
noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova s-a respins cererea de
revizuire formulată de condamnatul T.S.C.
Pentru a pronunța această soluție,
prima instanță a reținut că, prin cererea sa, petentul a solicitat revizuirea
sentinței prin care a fost condamnat, invocând greșita reținere a situației de
fapt în sensul că nu este autorul infracțiunii ci complice la comiterea acestei
fapte, situație ce o poate dovedi cu doi martori ce pot fi audiați.
Instanța de fond a arătat că în
conformitate cu dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate
fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost
cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care să schimbe soluția
pronunțată.
Tribunalul a reținut că solicitările revizuientului
vizează mai mult o prelungire a probatoriului, ceea ce nu este posibil într-o
cerere de revizuire.
Împotriva acestei soluții a declarat
apel revizuientul-condamnat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând hotărârea atacată, prin
prisma motivului invocat, cât și din oficiu, prin prisma celorlalte motive de
fapt și de drept
prev. de
art. 371 alin. (2) C.
proc. pen., instanța de apel a reținut că apelul declarat este nefondat.
Prin
decizia penală nr. 28 din 20 februarie 2008 pronunțată de
Curtea
de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a
respins ca nefondat apelul declarat de revizuient, apreciindu-se că în mod
corect prima instanță a constatat că nu sunt incidente dispozițiile art. 394 lit.
a) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs revizuientul-condamnat, T.S.C. care a reiterat motivele formulate în
apel și a solicitat admiterea cererii de revizuire.
Recursul
este neîntemeiat.
Înalta Curte, analizând actele și
lucrările dosarului, reține ca recurentul a solicitat revizuirea hotărârii de
condamnare apreciind că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii, a fost
de fapt complice și nu autor, aspect pe care-l poate proba prin audierea a doi
martori.
În mod corect ambele instanțe au
respins ca nefondată cererea de
revizuire
formulată, reținând că se solicită probe noi, în completarea celor
administrate
la judecarea cauzei în fond, iar pe calea revizuirii nu este posibil să se
continue judecata, prin prelungirea administrării unor
mijloace de probă pentru dovedirea unor împrejurări ca erau cunoscute
de
instanțele de fond în fața cărora revizuientul și-a făcut aceeași
apărare.
Înalta Curte va respinge, în consecință,
ca nefondat recursul formulat, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurentul va fi obligat la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de condamnatul-revizuient
T.S.C. împotriva deciziei penale
nr. 28 din 20 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală
și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 140 lei cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul pentru
apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 mai 2008.