ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2487/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2487/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 64/PI din 23 ianuarie 2009 Tribunalul Timiș a respins
cererea de revizuire a sentinței penale nr. 254 din 17 aprilie 2006, formulată
de condamnatul F.G.E. în temeiul dispozițiilor art. 394 lit. a) C. proc. pen.
S-au reținut de tribunal că prin sentința
criticată, F.G. a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., sentință rămasă definitivă prin decizia
penală nr. 1813 din 2 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cererea de revizuire formulată în
temeiul dispozițiilor art. 394 lit. a) C. proc. pen., condamnatul a susținut că
s-au descoperit probe noi ce nu au fost cunoscute de instanță, care pot
determina stabilirea nevinovăției sale.
Tribunalul, examinând cererea prin prisma
motivelor invocate și a probelor administrate în cauza în care F.G.E. a fost
condamnat, a constatat că nu sunt acte sau probe noi, ci se reiau apărările pe
care inculpatul le-a formulat pe tot parcursul judecății, fiind analizate de
instanță.
În consecință, nefiind întrunite
condițiile prevăzute în dispozițiile art. 394 C. proc. pen., cererea a fost
respinsă.
Apelul declarat de revizuient a fost
respins de Curtea de Apel Timișoara, cu aceleași motive.
Recursul declarat împotriva deciziei este
nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 394 lit. a) C.
proc. pen., cererea de revizuire este admisibilă în situația în care s-au
descoperit fapte sau împrejurări noi, ce pot contribui la soluționarea corectă
a cauzei.
Acestea trebuie să fie noi pentru
instanța de judecată, să nu fi fost cunoscute de instanța care a pronunțat
hotărârea definitivă, nu și părților din proces.
Ori, în speță, faptele considerate noi au
fost deja analizate de instanța de fond, apel și recurs, și înlăturate motivat,
astfel că nu se poate susține că sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C.
proc. pen.
În fapt, se dorește o continuare a
procesului, prin suplimentarea unei prove, ceea ce este inadmisibil, în cauză
hotărârile pronunțate fiind definitive iar procesul penal nu mai poate fi
reluat.
Față de aceste motive, recursul declarat
de recurentul revizuient F.G.E. va fi respins ca nefondat, conform
dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2)
C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
revizuientul F.G.E. împotriva deciziei penale nr. 58/A din 7 mai 2009 a Curții
de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă
recurentul revizuient la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru
apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției
și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie 2009.