ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2487/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 64/PI din 23 ianuarie 2009 Tribunalul Timiș a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 254 din 17 aprilie 2006, formulată de condamnatul F.G.E. în temeiul dispozițiilor art. 394 lit. a) C. proc. pen. S-au reținut de tribunal că prin sentința criticată, F.G. a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., sentință rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1813 din 2 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cererea de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor art. 394 lit. a) C. proc.

pen., condamnatul a susținut că s-au descoperit probe noi ce nu au fost cunoscute de instanță, care pot determina stabilirea nevinovăției sale. Tribunalul, examinând cererea prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate în cauza în care F.G.E. a fost condamnat, a constatat că nu sunt acte sau probe noi, ci se reiau apărările pe care inculpatul le-a formulat pe tot parcursul judecății, fiind analizate de instanță. În consecință, nefiind întrunite condițiile prevăzute în dispozițiile art. 394 C. proc. pen., cererea a fost respinsă. Apelul declarat de revizuient a fost respins de Curtea de Apel Timișoara, cu aceleași motive. Recursul declarat împotriva deciziei este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 394 lit. a) C. proc.

pen., cererea de revizuire este admisibilă în situația în care s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, ce pot contribui la soluționarea corectă a cauzei. Acestea trebuie să fie noi pentru instanța de judecată, să nu fi fost cunoscute de instanța care a pronunțat hotărârea definitivă, nu și părților din proces. Ori, în speță, faptele considerate noi au fost deja analizate de instanța de fond, apel și recurs, și înlăturate motivat, astfel că nu se poate susține că sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. În fapt, se dorește o continuare a procesului, prin suplimentarea unei prove, ceea ce este inadmisibil, în cauză hotărârile pronunțate fiind definitive iar procesul penal nu mai poate fi reluat.

Față de aceste motive, recursul declarat de recurentul revizuient F.G.E. va fi respins ca nefondat, conform dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul F.G.E. împotriva deciziei penale nr. 58/A din 7 mai 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie 2009.