ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2341/2009

Asupra recursului de față ;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze

cu minori, prin încheierea din 10 iunie 2009 a dispus, printre altele, în baza art.

300

2

raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen.,

a menținut arestarea preventivă a inculpatului J.N., fiul lui G. și A., născut

la 31 iulie 1988 în Rupea.

Pentru a da această

hotărâre, instanța a reținut în legătură cu starea de arest preventiv a

inculpatului J.N., examinată din perspectiva dispozițiilor art. 160

b

și art. 160

b

și 300

2

C. proc. pen., verificând

legalitatea și temeinicia acesteia, constată următoarele:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov din data de 31 iulie 2008 a fost trimis

în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul J.N., fiind acuzat de

săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. i)

C. pen. și tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174,

175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că

în data de 3 iulie 2008, în jurul orelor 10.00, pe fondul unei stări

conflictuale, a agresat fizic, prin înjunghiere, victimele L.L. și L.N., prima

victimă decedând la spitalul O.S., iar cea de a doua suferind leziuni care i-au

pus viața în pericol.

Măsura arestării preventive

a fost luată față de inculpat prin încheierea nr. 13 a Ședinței Camerei de

Consiliu din 9 iulie 2008 a Tribunalului Brașov, măsura fiind luată cu

respectarea tuturor dispozițiilor legale și a garanțiilor procesuale ale

inculpatului, temeiul de drept considerat corect a fi incident, în cauză, de către

instanță, fiind acela prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Analizând temeinicia acestei

măsuri preventive, instanța constată că, la acest moment procesual, temeiul

avut în vedere la luarea măsurii preventive subzistă și în prezent și impune în

continuare privarea de libertate a inculpatului. Pedeapsa închisorii pentru

infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este mai mare de

4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă și în

prezent pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum rezultă din probele

care sunt chiar cele administrate în cauză.

Probele administrate în

cauză până în acest moment conduc la concluzia că există în cauză presupunerea

rezonabilă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care

este cercetat, fapte de o gravitate deosebită, atât prin circumstanțele în care

au fost săvârșite, cât și prin violența comiterii lor.

Pericolul pe care inculpatul

îl prezintă pentru comunitatea în care trăiește rezidă tocmai în modalitatea de

săvârșire a faptei. Agresivitatea deosebită de care a dat dovadă inculpatul

care a înjunghiat ambele victime, urmarea imediată a loviturilor aplicate

victimei L.L. fiind decesul acesteia ca urmare, a șocului hemoragic consecutiv

unei hemoragii interne și externe produse ca urmare a două plăgi tăiate - înțepate,

penetrante în abdomen cu secționarea venei cave inferioare și a jejului,

colonului descendent, mezenterului în ceea ce privește pe L.N., acesta suferind

leziuni traumatice ce i-au pus viața în pericol, sunt argumente pentru care

instanța reține că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun, în

continuare, privarea de libertate a inculpatului.

S-a apreciat că ordinea

publică ar fi grav afectată dacă o persoană cercetată pentru comiterea unor

infracțiuni de genul celor pentru care este cercetat inculpatul, deosebit de

grave, împotriva vieții, ar fi judecată în libertate, că, s-ar crea un

sentiment de insecuritate în rândul comunității, în care trăiesc, atât

inculpatul cât și familia victimelor.

Având în vedere pericolul pe

care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, în

raport de natura infracțiunilor reținute în sarcina acestuia și durata arestării

până în prezent, se constată că măsura arestării preventive este în concordanță

cu dispozițiile art. 5 parag. 3 din C.E.A.D.O.L.F. și cu exigențele

prevederilor legale cuprinse în Codul de procedură penală, în această materie.

Curtea de Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori a apreciat, în consecință, prin încheierea din

10 iunie 2009 că și în condițiile menținerii prezumției de nevinovăție, până la

condamnarea definitivă a inculpatului, față de modul concret de săvârșire a

faptelor și circumstanțele personale ale acestuia, în acest moment procesual

este întemeiată menținerea măsurii arestării preventive, astfel că, în baza art.

300

2

raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen.,

a menținut arestarea preventivă a inculpatului J.N.

Împotriva acestei încheieri,

în termen legal, a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în termen.

Inculpatul nu și-a motivat

recursul nici în ședința de astăzi 19 iunie 2009, cu ocazia discutării

acestuia, apărătorul său limitându-se la a cere admiterea recursului, casarea

hotărârii și revocarea măsurii arestării preventive.

Curtea verificând, la

cerere, dar și din oficiu legalitatea și temeinicia încheierii atacate,

constată că aceasta este temeinică și legală, neexistând motive, pentru casarea

ei și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.

În această situație,

recursul declarat de J.N. împotriva încheierii din 10 iunie 2009 a Curții de

Apel Brașov, secția Penală și pentru cauze cu minori, va fi respins, ca

nefondat, menținându-se, astfel, hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea

plății cheltuielilor judiciare către stat, precum și a onorariului de avocat,

pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul J.N. împotriva încheierii din 10 iunie 2009 a Curții de

Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr.

5329/62/2008.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie 2009.