ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1022/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1022/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 5 din 15 ianuarie 2009,
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală s-a respins, ca
nefondată, plângerea formulată de petiționara
F.G. împotriva rezoluției de neîncepere
a urmăririi penale dată în Dosarul nr. 231/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Timișoara.
S-a reținut că petiționara F.G.M. a
sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj solicitând tragerea la
răspundere penală a făptuitorilor N.T. – avocat, C.M. – fotoreporter la zarul R.
din Lugoj și T.L. – reporter la același ziar, pentru infracțiunea de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.
Petiționara a arătat că
avocatul N.T. a pledat împotriva sa în Dosarul nr. 208 /252/2006 al
Judecătoriei Lugoj, fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată fără ca
aceasta să fie prezentă la nici un termen de judecată, iar ceilalți doi
făptuitori au publicat un articol în ziarul R., punând și fotografia imobilului
său sub titlul „Care clădire cade la cutremur”, aducându-i un prejudiciu pentru
că nu a mai putut vinde apartamentele ce le deține în această clădire.
Prin ordonanța din 6 iunie 2008
a Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj s-a declinat competența de
soluționare a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, având
în vedere calitatea de avocat în Baroul Timiș a făptuitoarei N.T.
Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Timișoara, prin rezoluția nr. 231/P/2008, din 19 august 2008, a dispus
neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea N.T., pentru infracțiunea
prevăzută de art. 246 C. pen. în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. și față de
făptuitorii C.M. și T.L., în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.
S-a apreciat că pentru
făptuitoarea N.T. fapta nu există, aceasta nefiind funcționar în sensul art. 147
C. pen. și, pe de altă parte, în calitate de avocat, și-a îndeplinit mandatul
dat de pârâți în procesul civil, iar ceilalți făptuitori, de asemenea, și-au
îndeplinit obligațiile profesionale, acționând fără intenția de a prejudicia
interesele petiționarei.
La plângerea petiționarei,
în baza art. 278 alin. (1) C. proc. pen., rezoluția de neîncepere a urmăririi
penale a fost verificată de procurorul ierarhic superior.
Prin rezoluția nr. 887/II/2/2008
din 10 septembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Timișoara plângerea a fost respinsă.
De asemenea, plângerea
formulată de petiționară în baza art. 278/1 C. proc. pen., adresată instanței
de judecată, a fost respinsă prin sentința penală nr. 5 din 15 ianuarie 2009 a
Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal, petiționara F.G. a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în
scris și, deși legal citată, nici nu s-a prezentat în instanță pentru
susținerea orală a acestuia.
Înalta Curte, analizând din
oficiu sentința recurată, sub toate aspectele, conform art. 385
6
alin.
(3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.
Din actele premergătoare efectuate
în cauză, în mod corect, s-a constatat că fapta de abuz în serviciu nu există
pentru avocata N.T. Aceasta nu este funcționar public și, prin urmare, nu poate
fi subiect activ al infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. Pe de altă
parte, aceasta și-a exercitat în mod corect mandatul dat de pârâți în procesul
civil în care petiționara a avut calitatea de reclamantă, astfel că nici vreo
altă faptă penală nu se conturează a fi fost săvârșită de aceasta.
În ceea ce privește
pretinsele fapte penale săvârșite de cei doi reporteri ai ziarului R. Lugoj, de
asemenea, soluția de neîncepere a urmăririi penale este corectă. Articolul
publicat de aceștia, cu fotografia imobilului, a fost avizat de colectivul
redacțional și scopul urmărit a fost acela de a informa opinia publică în mod
corect asupra riscului seismic prezentat de unele clădiri și nu de a-i produce
un prejudiciu petiționare care, de altfel, nici nu a probat existența vreunei
pagube.
Pentru considerentele mai
sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționară.
În temeiul art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., se va dispune obligarea recurentei la cheltuieli judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petiționara F.G. împotriva sentinței penale nr. 5/PI din 15
ianuarie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurenta petiționară la
plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
20 martie 2009.