ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1410/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 24/PI din 2 februarie 2009, Curtea de Apel Timișoara, secția

penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta F.G. împotriva

rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 1223/II/2/2008

și nr. 368/P/2008. Totodată, a obligat petenta la cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a dispune astfel,

prima instanță a reținut că prin plângerea penală înregistrată la Inspectoratul

de Poliție al județului Timiș, petenta F.G. a solicitat tragerea la răspundere

penală a intimaților: B.N.T., I.C., Ș.I.G., C.C., L.E. pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., 249 C. pen., 215 C. pen., 290 C.

pen., 291 C. pen.

În plângerea inițială,

petiționara a susținut că în anul 1999 a încheiat un contract de împrumut cu

numitul Ș.I.G. pentru suma de 8000 mărci germane și la termenul scadent a

returnat numai o parte din bani, motiv pentru care creditorul a început

executarea silită pentru recuperarea creanței.

La Biroul Executorului

Judecătoresc B.N.T. au fost înregistrate mai multe dosare execuționale, la

cererea creditorului, care s-au perimat din diferite motive.

S-a mai arătat că în Dosarul

execuțional nr. 222/EX/2004 intimatul B.N.T., în calitate de executor

judecătoresc, a început executarea silită împotriva sa fără a avea încuviințarea

instanței de judecată și că la licitația organizată de acesta a câștigat

avocatul I.C. – avocatul creditorului Ș.I., care și-a adjudecat pe nedrept

imobilul situat în Lugoj, casă și teren în suprafață de 322 m.p., cu toate că

terenul aferent casei era de 161 m.p., restul fiind proprietatea numitei F.L.S.

Prin rezoluția nr. 368/P/2008

din data de 05 noiembrie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara,

a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații B.N.T., I.C., Ș.I.G. și

s-a disjuns cauza față de intimații C.C. și L.E., iar prin rezoluția nr. 1223/II/2/2008

din data de 04 decembrie 2008 s-a dispus respingerea plângerii formulată de

petentă împotriva primei rezoluții.

Nemulțumită de soluție

petiționara s-a adresat instanței cu plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen.

Petiționara a solicitat

desființarea rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara cu

numărul 1223/II/2/2008 și nr. 368/P/2008 pe care le consideră nelegale,

întrucât nu s-a constatat abuzul comis de intimatul B.N.T. care în calitate de

executor judecătoresc a organizat vânzarea la licitație a unui imobil

proprietatea sa în Dosarul nr. 222 din 29 octombrie 2004, fără a avea acte

legale.

Prima instanță, examinând

actele și lucrările de la dosar a reținut că petenta a formulat mai multe

plângeri împotriva acelorași intimați precum și altor persoane, magistrați,

avocați și executori judecătorești în dosarele Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Timișoara nr. 449/P/2007, 515/P/2007, 665/P/2007, 41/P/2008, 198/P/2008,

366/P/2008 care se refereau la aceleași situații juridice, respectiv la modul

în care a fost înstrăinat imobilul său, prin vânzarea la licitație de către

executorul judecătoresc și la modul în care au fost soluționate contestațiile

sale de către instanța de judecată care nu s-au confirmat.

S-a mai reținut de prima

instanță că prin plângerea formulată, petiționara nu a invocat probe sau

aspecte noi care să justifice reluarea cercetărilor penale față de intimați

astfel constatându-se că rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice

neexistând nici un motiv de desființare a lor.

Împotriva sentinței penale

pronunțată de prima instanță a declarat recurs petiționara.

Recursul nu este întemeiat.

Examinând hotărârea atacată,

respectiv actele și lucrările de la dosar Înalta Curte, constată că în cauză au

fost efectuate acte premergătoare urmăririi penale, urmare a plângerii

formulate de petentă.

Din conținutul acestor acte

rezultă că urmărirea penală nu poate fi începută împotriva intimaților Ș.I.G.,

I.C. și B.N.T. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art.

249 C. pen., art. 215 C. pen., art. 290 C. pen. și art. 291 C. pen., fiind

incidente dispozițiile art. 10 lit. a), f C. proc. pen., astfel cum în mod

corect a reținut și prima instanță.

Atâta timp cât nu există

indicii, respectiv elemente care să genereze cel puțin suspiciuni în sensul

săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală de către intimați, în mod

corect s-a apreciat că în speță nu se justifică începerea urmăririi penale față

de aceștia.

Așa fiind, hotărârea primei

instanțe de respingere a plângerii formulată de petentă în temeiul art. 278

1

C. proc. pen. este corectă ca și menținerea rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale atacate, astfel că recursul declarat în cauză apare ca

nefondat și va fi respins ca atare conform art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara F.G. împotriva sentinței penale nr. 24/PI din 2

februarie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurenta petiționară la

plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14

aprilie 2009.