ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2091/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2091/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 15 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 40749/3/2008, s-a dispus, printre altele, menținerea stării de arest a inculpatei V.E. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, în esență, că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare fiind îndeplinite cerințele impuse de art. 143 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Pericolul pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptei reținută în sarcina inculpatei dar și din datele care caracterizează persoana acesteia, neavând o ocupație, existând astfel temerea că, lăsată în libertate inculpata ar relua activitatea infracțională, ca sursă de venituri materiale.
În consecință s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 300 2 C. proc. pen. raportat la art. 160 2 C. proc. pen. impunându-se menținerea stării de arest a inculpatei. Împotriva încheierii pronunțată la data de 15 mai 2009 de Curtea de Apel București, secția I penală, a declarat recurs inculpata V.E. solicitând casarea acesteia și în cadrul rejudecării să se dispună revocarea măsurii arestării preventive. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu cauza, potrivit dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Prin sentința penală nr. 183 din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 40749/3/2008 s-a dispus condamnarea inculpatei V.E.
la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. I-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen. În fapt s-a reținut că în data de 9 octombrie 2008 inculpata V.E. a vândut denunțătorului J.I.F. două punguțe cu heroină contra sumei de 80 lei, provenită din fondurile M.I.R.A. În momentul prinderii în flagrant inculpata mai avea ascunsă într-o lădiță, aflată în fața garsonierei unde locuia, o cantitate de 2,73 grame heroină.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata V.E. iar la termenul stabilit pentru judecarea apelului, 15 mai 2009, instanța de control judiciar , verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive, a menținut starea de arest a inculpatei, pronunțând încheierea atacată cu recurs în prezenta cauză. Cu privire la această dispoziție a instanței, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 160 b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. Conform alin. (3) al aceluiași articol ,,când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive,,.
În cauză, instanța de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală și a constatat că temeiurile de fapt și de drept, art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpatei. Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a infracțiunii, inculpata fiind cunoscută ca fiind o persoană care se ocupă cu traficul de droguri fiind depistată, în flagrant, în timp ce vindea denunțătorului heroină, corelat cu natura relațiilor sociale lezate, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică.
Este adevărat că pericolul concret pentru ordinea publică, astfel cum este reglementat în dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., nu se confundă cu pericolul social al faptei, ca trăsătură a infracțiunii, acesta din urmă având un sens mult mai larg. Totuși nu se poate face abstracție, în cadrul analizei asupra menținerii detenției provizorii, de gravitatea concretă a faptei săvârșite, după cum nu se poate ignora nici faptul că, în cazul infracțiunilor grave, cum este cea reținută în sarcina inculpatei, pericolul concret pentru ordinea publică subzistă chiar dacă detenția preventivă se prelungește în timp.
Pe de altă parte, se constată că în cauză s-a dispus condamnarea inculpatei, hotărârea de condamnare, chiar nedefinitivă, constituind un temei suficient de puternic pentru a se constata că menținerea detenției provizorii este licită, respectându-se, astfel, atât dispozițiile cuprinse în legea internă cât și prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. În același sens, Înalta Curte reține că hotărârea de condamnare nedefinitivă nu alterează nici prezumția de nevinovăție și nici dreptul inculpatei de a fi judecată într-un termen rezonabil, limitarea libertății persoanei încadrându-se în limitele legii. Toate aceste aspecte, justifică dispoziția instanței de apel în sensul menținerii arestării preventive astfel că, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc.
pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata V.E. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata V.E. împotriva încheierii din 15 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 40749/3/2008. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.