ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1061/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 3876 din 18 martie 2008 a admis acțiunea formulată de reclamanta A.R.S.T.A.R. RA București în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin Primar General și în consecință a constatat încetate efectele contractului de asociere din 21 aprilie 1993 încheiat de părți, cu obligarea pârâtului la plata de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că între părțile în proces s-a încheiat contractul de asociere din 21 aprilie 1993 ce avea ca obiect finalizarea executării lucrărilor de construcții a blocului M 42 tronsonul 1, situat în București, sector 3. Cum această construcție s-a finalizat la 16 octombrie 2007, instanța a constatat încetarea efectelor asocierii.

Apelul declarat de pârât împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 357 din 25 septembrie 2008, reținând că în raport de obiectul contractului astfel cum a fost convenit de părți, situația de fapt confirmată de părți și rezultată din probatoriul administrat în cauză, sentința instanței de fond este corectă, impunându-se a fi menținută. Împotriva acestei din urmă hotărâri pârâtul a declarat recurs, menținând că este netemeinică și nelegală, întrucât: - a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

- hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Criticile din recurs au vizat în esență obligația de plată reprezentând profitul minim garantat ce subzistă, în opinia recurentului în sarcina societății reclamantei, în temeiul art. 5 din contractul de asociere coroborat cu art. 3 din actul adițional și raportat la art. 969 C. civ. Recursul pârâtului este nefondat. Motivul de recurs invocat de pârâtă raportat la art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu este dovedit. Invocarea de către recurent a textului procedural menționat mai sus este neîntemeiată întrucât instanța de apel nu a schimbat natura actului juridic dedus judecății iar prin interpretarea contractului de asociere nu a fost sub nicio formă alterarea substanței actului.

În motivarea hotărârii sale, instanța de apel a statuat că prin art. 7 din contract părțile au convenit că după darea în exploatare a blocului, să se stabilească de comun acord activitățile comune ce urmează a se desfășura. Cum un atare acord nu s-a mai perfectat, iar reclamanta a dobândit ulterior dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe utile a imobilului prin sentință judecătorească, temeinic și legal s-a constatat încetarea efectelor contractului. S-a mai reținut de asemenea corect în hotărârea recurată că nu mai are temei în acest context nici obligația reclamantei de a achita lunar pârâtului valoarea profitului brut minim garantat convenită inițial prin clauza de la art. 19 din contract, concluzionându-se că trebuie menținută hotărârea instanței de fond care a dat o interpretare corectă clauzelor contractuale în temeiul art. 969 C. civ.

și art. 977 – art. 985 C. civ. În ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pe care recurentul l-a invocat în cererea sa, se impune constatarea că în cuprinsul recursului nu a mai fost susținut, recurentul neindicând care au fost dispozițiile legale încălcate sau greșit aplicate de instanța de apel. În contextul celor ce preced, recursul reclamantului rezultă că nu este întemeiat și în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei comerciale nr. 357 din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 31 martie 2009.