ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1147/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanții I.A., T.C.L., B.M.

și N.A. au chemat în judecată pe pârâta SC M.F. SA, pentru ca prin hotărârea ce

se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a hotărârii Adunării Generale

nr. 1 din data de 8 octombrie 2007, publicată în M. Of., partea a IV-a nr. 3030

din 31 octombrie 2007, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința comercială nr. 3441 din 10 martie 2008,

Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins cererea formulată de

reclamanții I.A., T.C.L., B.M. și N.A., toți cu domiciliul procesual ales la

Cabinet de avocat M.G.P., cu sediul în București, sector 2 și pârâta SC M.F. SA,

cu sediul în București, Office Building, sector 2, ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut

următoarele:

Potrivit art. 238 alin. (2

1

) din Legea nr. 31/1990

divizarea este operațiunea prin care o societate transferă patrimoniul său

către una sau mai multe societăți nou constituite.

Adunarea Generală a societății pârâte a mandatat pe

administratorul societății să întocmească proiectul de divizare, acest proiect

a fost la nivelul său fundamentat din punct de vedere economic și a fost

publicat în Monitorul Oficial după ce în prealabil a fost vizat de către

O.N.R.C. la data de 13 august 2007.

Modul de alocare al acțiunilor după divizare este dreptul

esențial al acționarului majoritar însă acest drept nu poate diminua sau limita

drepturile celorlalți acționari minoritari.

Faptul că acționarii minoritari pot opta cu privire la modul

de alocare al acțiunilor nu constituie cauză ilicită a operațiunii deoarece câtă

vreme fundamentarea economică și interesul societății este argumentat din punct

de vedere legal, acționarii minoritari pot dispune în mod liber de acțiuni

obținute.

Astfel, nu se pune problema unui transfer al patrimoniului

societății divizate la noua societate, ci despre preluarea unor activități de administrare

a patrimoniului de către noua societate.

De altfel, proiectul de divizare expune în detaliu fiecare

acțiune, o fundamentează economic, iar operațiunea în sine se circumscrie atât interesului

fiecărui acționar, dar și interesului societății, asigură o administrare

eficientă economic a patrimoniului și este în concordanță cu dispozițiile art. 241

și urm. din Legea nr. 31/1990.

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin

decizia comercială nr. 358 din 25 septembrie 2008 admite excepția lipsei

calității de reprezentant al semnatarului cererii de apel și anulează apelul

declarat de I.A., T.C.L., B.M. și N.A. împotriva sentinței comerciale nr. 3441

din 10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

în dosarul nr. 40067/3/2007 în contradictoriu cu intimata SC R.C. SRL

București.

Instanța de apel a reținut următoarele:

Apelanții reclamanți nu au înțeles să depună dovada însușirii

căii de atac semnată de avocat A.O.M. și nici nu s-a depus la dosarul cauzei

împuternicirea avocatului de a exercita calea de atac în numele părții.

Potrivit art. 82 C. proc. civ., orice cerere adresată

instanțelor judecătorești trebuie să fie făcută în scris și să cuprindă, între

altele, semnătura petentului. În cazul în care cererea se face prin mandat, art.

83 C. proc. civ. obligă să alăture cererii procura în original.

Semnarea cererii de către avocat în lipsa împuternicirii de

a exercita calea de atac în numele părții, nu îndeplinește condițiile prevăzute

de art. 83 C. proc. civ.

Actele procesuale de dispoziție pot fi aduse la îndeplinire

de avocatul mandatar, numai dacă este împuternicit în acest scop. Această

interpretare este impusă de art. 68 alin. (1) C. proc. civ. care distinge între

exercițiul dreptului de chemare în judecată și reprezentarea în judecată.

Prin cererea de recurs formulată, reclamanții I.A., T.C.L., B.M.

și N.A. au susținut că la termenul de judecată din 12 iunie 2008 s-a prezentat

avocat A.B., cu împuternicire avocațială pe care a depus-o la dosar. Aceasta a

declarat că își însușește apelul formulat de părți, dar instanța nu a avut în

vedere acest aspect întrucât delegația a fost emisă ulterior depunerii

apelului.

Temeiul de drept indicat de recurenți îl constituie art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Intimata nu a formulat întâmpinare în conformitate cu

prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și nu s-au depus înscrisuri

potrivit art. 305 C. proc. civ..

Recursul este fondat

Potrivit art. 69 alin. (2) C. proc. civ. ,,avocatul care a

asistat partea la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte

pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea

lor la timp. El poate să exercite de asemenea, orice cale de atac împotriva

hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini

numai față de parte însăși”.

Avocatul angajat de o parte, respectiv împuternicit, poate să

ratifice actul unui avocat chiar dacă acesta din urmă nu a depus împuternicirea

avocațială la dosar, respectiv se consideră că nu a fost împuternicit.

Lipsa dovezii calității de reprezentant a avocatului care a

declarat și formulat apelul este echivalentă cu lipsa semnăturii de pe cererea

de apel.

Conform art. 287 alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu

prevederile art. 133 alin. (2) C. proc. civ. lipsa semnăturii atrage sancțiunea

nulității relative, care se poate totuși împlini în tot cursul judecății.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312

alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite recursul declarat de

reclamanții I.A., T.C.L., B.M. și N.A. împotriva deciziei comerciale nr. 358

din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, a

casa decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru judecarea

apelului pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții I.A., T.C.L., B.M. și

N.A. împotriva deciziei comerciale nr. 358 din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, casează decizia recurată și trimite cauza

aceleiași instanțe pentru judecarea apelului pe fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 aprilie 2009.